Limba română în ziua de 31 august: „La ea acasă” pentru Ghimpu și Filat, „între paranteze” pentru Lupu

 

De ziua Limbii Noastre, politicienii continuă să aibă păreri contradictorii referitor la denumirea limbii pe care o vorbesc cetățenii Republicii Moldova. Astăzi, la 21 de ani de când ziua de 31 august a fost declarată zi de sărbătoare națioanlă, liderii Alianței pentru Integrare Europeană au depus flori la busturile poeților și scriitorilor de pe Aleea Clasicilor din Capitală și au adresat mesaje de felicitare. 

Premierul și președintele PLDM, Vlad Filat, edilul Capitalei, Dorin  Chirtoacă și liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu au urat mulți ani limbii române, subliniind că ea se află „la ea acasă”. La rândul său, președintele Parlamentului și liderul Partidului Democrat, Marian Lupu, a fost mai rezervat în declarații, evitând să spună totuși ziua cărei limbi o marcăm astăzi.


„Vorbim cu toții limba română. Eu cred că sunt foarte puțini cetățeni care cred altfel. Atît doar că din interes politic sau de alt gen se încearcă schimonosirea denumirii corecte a limbii pe care o vorbim. E important ca dincolo de sărbători să facem ca limba română să fie protejată. Iar celor care vorbesc limba moldovenească le-aș recomanda să nu uite că atunci când spuii că îți iubești patria, trebuie să ai în vedere că dragostea de patrie este direct proporțională cu dragostea față de limbă”, a declarat Vlad Filat. 


Acesta a subliniat că nu trebuie să așteptăm modificarea Constituției, care să ne spună care este limba de stat, ci trebuie să facem totul ca limba română să fie la ea acasă. 

În opinia lui Marian Lupu importanța majoră a zilei de 31 august 1989, atunci cînd a fost adoptată revenirea la alfabetul latin, constă în faptul că a fost un prim pas și imbold pentru declararea Independenței Republicii Moldova. 

„Noi avem în Constituție ceea ce avem. În situația în care avem o societate divizată, jumătate din care se identifică ca vorbitori de limbă moldovenească, iar cealaltă - ca vorbitori de limbă romănă, nu trebuie să impunem agresiv unele valori. Democrația înseamnă toleranță și respect reciproc al opiniilor și convingerilor fiecăruia”. 

Liderul PD consideră că soluția de compromis ar fi ca în Legea Supremă, limba română să fie scrisă între paranteze, alături de „limba moldovenească”, sau invers. „Este un subiect sensibil și o greșeală în acest sens ar putea duce la puternice confruntări sociale”, a mai adăugat Lupu. 

Pe de altă parte, liberalul Mihai Ghimpu  și-a exprimat regretul că după 22 de ani de la Marea Adunare Națională, speculațiile în privința limbii continuă. „Politicienii cu politica lor, dar adevărul nu- l poți astupa. Trebuie să recunoaștem adevărul și să tragem linia și nu vom avea societate divizată. Trăiască limba română!”, a spus Ghimpu. 

Edilul Capitalei, Dorin Chirtoacă a menționat că „lupta pentru limba română a însemnat și lupta pentru independență. „Limba și alfabetul a fost prima cucerire. Trebuie să reușim să-l convingem pe fiecare care este adevărata noastră identitate. La mulți ani, limba română!”, a spus acesta în finalul discursului său din Aleea Clasicilor. 

UNIMEDIA amintește că astăzi, Primăria mun. Chișinău organizează manfestații culturale cu ocazia sărbătorii „Limba noastră”, marcată anual la 31 august. La 26 decembrie 1990, Parlamentul a votat legea privind proclamarea zilei de 31 august drept sărbătoare națională „Limba Noastră”. Data este una simbolică - la 31 august 1989, deputații Sovietului Suprem al RSSM votează Legea cu privirea la revenirea limbii moldoveneşti la grafia latină. 

Decizia a fost luată după ce cu trei zile mai devreme, cca 750 de mii de oameni au venit în Piața Victoriei din Chișinău pentru a cere declararea limbii române ca limbă de stat, precum și trecerea la grafia latină. 

Potrivit art. 13 (1) din Constituţie, limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine. Odată însă cu venirea la putere a AIE, oficialii sărbătoresc „Limba Noastră cea Română”.