„Acordul AIE – un an de guvernare”, în viziunea lui Petru Bogatu, analist politic 

Calitatea Alianţei pentru Integrare Europeană este calitatea clasei noastre politice. Există mult amatorism şi destulă suficienţă în activitatea coaliţiei de guvernământ, dar şi foarte puţină frică de alegători. Totuşi, în ciuda conduitei politice adesea îndoielnice, până la urmă bilanţul guvernării AIE este preponderent pozitiv. De această părere este analistul politic Petru Bogatu, solicitat de Info-Prim Neo. 

De-a lungul ultimilor doi ani, notează analistul, au existat o sumedenie de animozităţi zgomotoase, care au creat impresia unei prăbuşiri iminente a alianţei. „Dar această senzaţie a fost falsă. În realitate, cele trei partide din alianţă erau condamnate să guverneze împreună pentru că nu aveau de ales. O eventuală coaliţie cu PCRM era o soluţie pentru ele şi mai proastă decât coabitarea nervoasă în AIE”, susţine analistul. 

În viziunea lui Petru Bogatu, Acordul AIE, cu toate presupusele lui defecte, nu are nicio treabă cu felul de a fi al alianţei. Liderii ei au fost ghidaţi de propriile interese, viziuni şi limite. „Cel mai mult însă şi-au spus cuvântul două lucruri. Mai întâi, deficitul de voturi pentru a alege preşedintele republicii şi, mai apoi, prăpastia dintre obiectivele urmărite de putere şi opoziţie, fapt care nu a permis să se arunce nişte punţi pentru dialog şi înţelegeri reciproc avantajoase”, consideră analistul. 

Petru Bogatu spune că relaţiile din alianţă, dar şi comportamentul acesteia, au fost dictate, pe de o parte, de conjunctura politică, iar pe de alta, de capacitatea liderilor AIE de a înţelege realităţile politice şi de a reacţiona adecvat. 

Întrebat dacă pentru Republica Moldova ar fi posibilă o altă formă de guvernare decât cea de coaliţie, Petru Bogatu a menţionat că pentru orice ţară, nu doar pentru Republica Moldova, este posibil un alt tip de guvernare decât de coaliţie. „Acesta presupune un singur partid la putere şi un cabinet monocolor. Dar cu o condiţie: un partid să câştige în alegeri majoritatea parlamentară şi să formeze de unul singur guvernul. Când nicio formaţiune politică nu are peste jumătate din totalul mandatelor, coaliţia este inevitabilă”, spune analistul. 

„La Chişinău deja a fost un guvern monocolor – opt ani sub Voronin. Aceasta a însemnat abuz de putere şi derapaj antidemocratic. După un astfel de regim represiv, coaliţia pare să fie o soluţie benefică. Totuşi, într-o democraţie calitatea guvernării stă nu în numărul de partide la putere, nu în forma de guvernământ, ci în prestaţia oamenilor politici”, a conchis Petru Bogatu. 

Pe 30 decembrie se împineşte un an de la semnarea Acordului de alianţă II.