Ieri, 18 februarie în Letonia, s-a desfăşurat un referendum privind acordarea limbii ruse a statutului de limbă de stat. 

În Letonia există o singură limbă de stat, cea letonă, iar limba rusă are statut de limbă străină. Pentru ca limba rusă să fie declarată drept o a doua limbă de stat în Letonia este necesar ca la referendum să voteze PENTRU nu mai puţin de 771.893 mii de cetăţeni, adică jumătate din cetăţenii cu drept de vot.  

Conform ultimelor date furnizate aseară târziu de CEC de la Riga mai bine de 562 mii de cetăţeni ai Letoniei au votat împotriva acordării limbii ruse a statutului de limbă de stat. Conform datelor preliminare de la 770 sectoare din 1035 deschise la referendum, PENTRU limba rusă ca limbă de stat au votat 23,75%, adică 176,025 persoane, ÎMPOTRIVĂ – 76%, adică 562,932 persoane. Nevalabile au fost declarate 1703 buletine.

În Letonia limba rusă are statut de limbă străină deşi este limba maternă a circa 44 % din cetăţenii republicii. În Letonia trăiesc 2,1 milioane de oameni, dintre care 319 mii nu sunt cetăţeni şi nu au dreptul de vot. Necetăţenii nu pot participa la referendumuri.

"Este o problemă de identitate naţională, ceea ce explică de ce majoritatea oamenilor nu au considerat acest referendum ca un simplu joc politic şi au participat în număr atât de mare", a declarat Ivars Ijabs, analist politic la Universitatea din Letonia.

Rata de participare a fost în special ridicată în capitala Riga (77 la sută) şi în regiunile Vidzeme (72 la sută, în nord) şi în Kurzeme(70 la sută, în vest) considerate ca bastioanele sentimentului naţional.

În regiunea rusofonă Letgale (est), la frontiera cu Rusia şi Belarus, 60 la sută din alegători au fost prezenţi la urne.

La Riga a fost amendat un „Moş Gerilă” rus pentru că a vorbit ruseşte

Limba rusă trebuie să aibă un statut constituţional. În Letonia se vorbesc 115 limbi, limba rusă e pe locul 87, alături de portugheză. Asta e o tâmpenie! În Letonia vorbesc ruseşte mai bine de 44% de cetăţeni. Faţă de vorbitorii de limba rusă se aplică diferite metode represive. Se ajunge la absurd: un „Moş Gerilă” rus, venit în Letonia special din Veliki Ustiug, a fost amendat pentru nefolosirea limbii letone şi pentru faptul că vorbit cu copii ruşi în limba rusă. Nu mai vorbesc de oamenii simpli care permanent sunt presaţi cu controale lingvistice. Vladimir Linderman, liderul Societăţii „Limba maternă” din Riga.