Preotul martir Boian Alexandrovici, vicar al Episcopiei Ortodoxe Române ''Dacia Felix'' şi protopop al Protopopiatului 'Dacia Ripensis' din Serbia de nord-est, a declarat că a fost victima agresiunii unui poliţist de frontieră şi a unui vameş de la punctul sârb de trecere a frontierei ''Gerdap II'', în noaptea de joi spre vineri.

Potrivit preotului Alexandrovici, incidentul s-a petrecut când se înapoia în ţară după o vizită efectuată, alături de preşedintele Asociaţiei pentru cultură a românilor-vlahilor Ariadnae Filum, Zavişa Jurj, la Senatul României, Patriarhia Română, la Departamentul Românilor de Pretutindeni şi la mai multe televiziuni, unde a solicitat sprijin pentru respectarea drepturilor minorităţii române din ţinuturile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării.

''Cum am intrat pe pista de intrare în Republica Serbia, atât poliţistul, cât şi vameşul de serviciu au început să ne reproşeze, pe un ton ridicat şi arogant, că nu suntem fideli ţării în care trăim şi că denigrăm oficialităţile statului'', a declarat, vineri, pentru Agerpres, pr. Boian Alexandrovici.

Potrivit părintelui, li s-a cerut ''răspicat'' să-şi declare apartenenţa - români sau sârbi -, iar ei au ''reacţionat vehement'' precizând că sunt ''români, cetăţeni ai Republicii Serbia''.

''Poliţistul şi vameşul ne-au certat: 'cum puteţi să fiţi români când deţineţi paşapoarte cu stema Serbiei?', iar când şi-au dat seama cine suntem s-au înfuriat şi mai tare'', a precizat preotul Alexandrovici.

În context, părintele a mai arătat că cei doi lucrători sârbi de la frontieră au intenţionat să confişte cărţile dăruite de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel pentru preoţi din Timoc.

''Când le-am cerut să-şi precizeze identitatea, au refuzat adresându-mi întrebarea: 'cine eşti tu să mă legitimez ţie?''', a mai declarat preotul Alexandrovici.

În opinia părintelui Boian Alexandrovici, semnarea, la Bruxelles, a protocolului româno-sârb cu privire la drepturile minorităţilor în conformitate cu standardele europene şi obţinerea de către Republica Serbia a statutului de candidat la aderarea în Uniunea Europeană nu vor fi în măsură să contribuie la îmbunătăţirea vieţii celor 300.000 de români din regiunile Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării, dacă ''autorităţile statului sârb nu vor renunţa, la toate nivelurile, la hărţuirea şi agresarea acestora''.