Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, şi Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, au fost audiaţi, ieri, 6 martie, în cadrul unei şedinţe comune a Comisiilor reunite pentru politică externă şi a Comisiilor pentru românii de pretutindeni din Senat şi Camera Deputaţilor privind procedura de ratificare a Acordului de stabilizare şi de asociere a Serbiei la UE cu accent pe situaţia minorităţii româneşti din acest stat.

În cadrul şedinţei, s-a decis instituirea, la nivelul Executivului, a unui mecanism de monitorizare a situaţiei românilor din afara graniţelor, condus de Secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac.

Oficialul român a explicat că noul sistem de supraveghere vizează o serie de întâlniri cu oficiali din statele unde locuiesc români şi îşi propune transferarea către acestea a experienţei româneşti în relaţia cu minorităţile naţionale.

Secretarul de stat a făcut referire, în special, la comunitatea românească din Serbia, care este împărţită, de către autorităţile sârbe, în români şi „vlahi”, dar şi la alte state unde pot fi observate situaţii similare.

El şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu tratamentul aplicat românilor din nord-estul Serbiei, cărora, sub pretextul că nu au un stat mamă, le sunt refuzate drepturi fundamentale, printre care accesul la serviciu religios, învăţământ şi informare în limba maternă.

Renunţarea la standardizarea limbii vlahe ca urmare a creării unei minorităţi vlahe artificiale, recunoaşterea jurisdicţiei Bisericii Ortodoxe Române pe întreg teritoriul Serbiei şi introducerea orelor de limba română în şcolile din localităţile româneşti reprezintă, potrivit secretarului de stat, unele dintre cele mai importante cerinţe pe care statul român le solicită.