94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România
Eveniment • ARENA @ arena.md
bb0cb22de7e0a0d6538ab018f347b40a.jpg

 Astăzi se împlinesc 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. În ziua istorică de 27 martie 1918, Sfatul Țării a decis ca Basarabia sa fie alipită la țara mamă.  

La 27 martie 1918, a fost convocat Sfatul Ţării, care s-a întrunit în sala mare a Parlamentului de la Chişinău. În sală au fost prezenţi preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Moldoveneşti, Daniel Ciugureanu, toţi membrii guvernului şi primul ministru român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand I. Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, a deschis adunarea, precizând că aceasta „va fi o şedinţă istorică pentru naţiunea română”, potrivit Ziarulfaclia.ro.

În continuare, Alexandru Marghiloman a prezentat garanţiile guvernului pentru respectarea condiţiilor propuse de basarabeni în vederea unirii cu România. Apoi, primul ministru român şi suita sa au părăsit sala de şedinţă, spre a-i lăsa pe parlamentarii basarabeni să discute cu deplină libertate şi să voteze după cum le dictează conştiinţa.
 
Actul unirii Basarabiei cu România a fost citit în faţa Sfatului Ţării de secretarul acestuia, Ion Buzdugan. După dezbateri aprinse, s-a trecut la votare. Reprezentanţii minorităţilor naţionale, 30 la sută din totalul de 150 de deputaţi, au cerut, în general, vot secret, iar apoi s-au abţinut ori au votat împotrivă.
 
Rezultatul votului pentru unirea Basarabiei cu România a fost concludent: 86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 de abţineri, 13 deputaţi absenţi. Rezultatul votării a fost însoţit de aplauze şi strigăte: "Trăiască Unirea cu România!". Actul de Unire fost semnat de preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, vicepreşedintele Pantelimon Halippa şi secretarul Ion Buzdugan.
 
 Proclamaţia Sfatului Ţării suna astfel: "Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România”.
 
Primul-ministru român, Alexadru Marghiloman, a declarat atunci: "În numele poporului român şi al regelui României, cu mândrie, iau act de hotărârea cvasi-unanimă a Sfatului Ţării. La rândul meu, declar că de azi înainte, Basarabia este pentru vecie unită cu România".
 
Prin Decretul nr. 842 din 8 aprilie 1918 dat la Iaşi, regele Ferdinand a promulgat votul dat în Sfatul Ţării şi astfel s-a consfinţit unirea definitivă a acestei provincii româneşti cu patria mamă. La sfârşitul anului 1918 toate ţinuturile româneşti erau unite, formând România Mare.
Telegrama Regelui Ferdinand I

"Cu adâncă emoţiune şi cu inima plină de bucurie, am primit ştirea despre importantul act ce s-a săvârşit la Chişinău! Sentimentul naţional ce se deşteptase atât de puternic în timpurile din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulţumesc bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restrişte, ca o dulce mângâiere, să văd după o sută de ani, pe fraţii basarabeni revenind iarăşi la Patria Mumă.”
Ministrul Ion Inculeţ despre Unirea Basarabiei
Unirea Basarabiei cu România
 
Bazele Unirii

Sfatul Ţării rămâne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, având un sfat ales prin vot universal, egal, direct şi secret.

În competenţa Sfatului Ţării rămân votarea bugetelor locale, controlul asupra oraşelor, numirea funcţionarilor administraţiei locale. Legile în vigoare şi administraţia locală rămân în putere şi vor fi schimbate de Parlamentul român numai în prezenţa şi acordul reprezentanţilor Basarabiei.

Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri al României.

Basarabia va trimite în Parlamentul României un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia. Alegerile se vor face prin vot universal, egal, direct şi secret. Libertatea personală, a tiparului, a cuvântului şi a credinţei sunt garantate prin Constituţie.

Publicat de Ana Cristiuc, 27.03.2012