Creştin ortodocşii romani îl prăznuiesc astăzi pe dreptcredinciosul Voievod Ştefan cel Mare (1457-1504), purtătorul de biruinţă şi mare apărător al creştinătăţii.Astăzi să împlinesc 508 ani de la trecerea la cele vesnice a domnitorului şi totodată în această zi marele voevod este pomenit ca sfânt, transmite Romanian Global News.

Din 1992, Biserica îl pomeneşte în rândul sfinţilor pe marele voievod al Moldovei, pe care poporul l-a numit de veacuri sfânt şi bun, după cum menţionează şi cronicarul Grigore Ureche: "(…) ce după moartea lui, până astăzi îi zicu sveti (Sfântul) Ştefan Vodă, nu pentru sufletu, ce ieste în mâna lui Dumnezeu, (...) ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au ajunsu".

A domnit 47 de ani, luptând neînfricat pentru apărarea hotarelor ţării şi a creştinătăţii, făcând milostenie, ctitorind circa 44 biserici şi mănăstiri, nu numai în Moldova, ci şi în Muntenia şi Transilvania, precum şi la Sfântul Munte Athos, unde pericolul otoman ameninţa în acei ani ortodoxia, mărturisind astfel conştiinţa unităţii de credinţă şi de neam. Dintre bisericile si manastirile construite sunt cele de la Putna, Neamţ, Suceava, Probota, Bistriţa, Huşi, Vaslui, Tazlău, Milişăuţi, Pătrăuţi, Baia, Voroneţ, Hârlău, Popăuţi, Dobrovăţ, Volovăţ, Răuseni ¬ pe care le-a înzestrat cu odoare de mare preţ, cu evanghelii ferecate în aur şi cu moşii.