O fetiță de patru ani din capitală este exilată într-o lume a nemișcării și a tăcerii. În urma unei greșeli medicale, micuța a rămas imobilizată la pat. Odată cu boala copilei, liniștea și pacea familiei s-a năruit. Și cum o năpastă nu vine niciodată singură, la scurt timp în familie a apărut și un băiețel, care a fost diagnosticat cu una dintre cele mai rare tumori, care afectează retina ochiului într-un mod agresiv. De atunci familia duce o viață contracronomentru, pentru că fiecare zi pierdută poate fi ultima din viața micuțului lor, scrie realitatea.md.

Drama aceste familii a început atunci când Iuliana a mers la maternitate pentru prima oară. Știa că va aduce pe lume o fetiță, i-a ales și numele și abia aștepta să intre minunea în viața ei. O eroare medicală însă i-a dat viața peste cap, iar din acea zi ochii femeii nu au mai secat. 

„Totul a început cu patru ani în urmă când s-a născut Anabella. Sarcina a fost normală, totul până la sfârșit a decurs normal. În ultimul moment, medicii au făcut o greșeală și n-au reușit s-o scoată la timp, și a fost asfixiată cu cordonul ombilical. N-a respirat vreo cinci minute. Medicii ne-au spus atunci că este o problemă și că trebuie să lucrăm mult, să facem gimnastică, masaj, proceduri de fizioterapie ca s-o punem pe picioare. Au zis că într-un an-doi totul va fi bine”, povestește Iuliana Goloman.

Dar au trecut patru ani, iar Anabella nu se poate mișca, nu poate sta pe picioare, nu poate mânca de una singură și nici nu poate vorbi. Chiar dacă tratamentele fizioterapeutice au fost permanente, paralizia cerebrală infantilă cu care a fost diagnosticată s-a dovedit a fi mult prea puternică. O operație în China i-ar putea reda Anabellei zâmbetui, iar părinților ei - speranța în ziua de mâine. Iuliana și soțul ei au strâns ceva bani pentru această intervenție costisitoare, fără să știe că viața le mai pregătise o lovitură. În scurt timp, Iuliana a aflat că este însărcinată din nou. Părinții erau convinși că pruncul va fi o recompensă din Ceruri pentru toată durerea prin care le este dat să treacă. Dar n-a fost să fie...

Retinoblastoma este o maladie extrem de rară, o tumoare care afectează retina ochilor și se extinde în timp rapid. Singurul loc din lume unde tumoarea ar putea fi extirpată este o clinică din Germania, însă venitul lunar de 5.000 de lei al familiei Goloman le îngrădește posibilitățile de a ajunge acolo. În această familie muncește doar soțul, pentru ca Iuliana să poată avea grijă de cei mici. Salariul modest și cheltuielile mari i-au determinat pe părinți să perfecteze actele pentru a vinde apartamentul în care trăiesc, singurul colț care îi adăpostește, dar banii nu sunt suficienți pentru a-i ajuta pe copii.

La cei 30 de ani ai săi, Iuliana Goloman mai crede în minuni. Vorbește cu dragoste cu micuții ei și despre ei. Și chiar dacă soarta nu a protejat-o, femeia spune că, dacă ar putea schimba destinul, tot pe copiii ei i-ar alege. 

„Nu știu de unde atâta forță. Mă străduiesc și eu să nu mă gândesc la rău, totul o să fie bine. Am unul și același gând: mai repede să pot să adun banii necesari să merg cu băiețelul la operație. Dacă cu fetița mai pot să aștept, cu el nu am timp. Trebuie să-i salvez ochișorii. La mine nici nu mă gândesc: eu am uitat când ultima oară m-am privit în oglindă, când am privit un film sau când am ieșit la plimbare”, spune femeia.

Iuliana Goloman este convinsă că într-o zi soarele va răsări și pe strada ei. Anabella va alerga, iar David va avea parte de toate culorile vieții. Până atunci, nu-i rămâne decât speranța...și copiii ei.