Basarabenii deportati in Siberia si Kazahstan nu se bucura de nici un drept
Social • Romanian Global News @ www.rgnpress.ro
"In anul 1956, luna august, familia noastra (6 copii si parintii) s-a intors in satul natal, dupa cei 7 ani petrecuti in Siberia. Dar odata intorsi, ne-am ciocnit cu alte greutati si umilinte: nu ne permiteau sa traim in satul de unde am fost deportati. Conducerea locala ne spunea sa ne ducem in orice localitate a URSS, dar in satul natal nu aveam dreptul sa traim », scrie Elena Berdeu in Flux, preluat de Romanian Global News. Tatal meu a batut in nenumarate randuri pragul primariei si al executivului raional, dar toate aceste actiuni s-au dovedit a fi in zadar. Apoi, tata a mers la Chisinau, unde l-au ascultat si au inteles ca acest om nevinovat si familia lui au fost pe indelete pedepsiti, astfel incat peste doi ani de umilinte am primit permisiunea de a sta in satul natal, caci numai aici mai ramasesera persoane care ar fi putut sa ne ajute.

Asa-numitii "tovarasi" s-au straduit atat de mult, incat nici nu aveam la ce pretinde. Dupa deportare, casa noastra, mare si noua, a fost demolata, iar pamantul a fost impartit la alte familii. Din materialele casei noastre a fost construita, in centrul satului, cladirea in care mai apoi se afla primaria, pe scarile careia statea, cu capul aplecat, tatal meu, rugandu-se sa fim primiti in sat.
De atunci a trecut multa vreme, dar chinurile noastre nu se termina nici acum. Am crezut ca noi, copiii celor deportati, ne vom putea folosi de creditele mentionate in hotararile Guvernului Republicii Moldova Nr. 1146, din 15 octombrie 2004, "Cu privire la creditele preferentiale pentru unele categorii de populatie", si Nr. 496, din 24 aprilie 2003, "Privind marimea creditelor preferentiale acordate unor categorii de cetateni", dar nu a fost sa fie.
Prim-ministrul s-a speriat ca suntem prea multi cei care avem dreptul la credite.

Dupa ce am scris mai multe cereri catre Executivul raional Straseni, pentru revendicarea acestor drepturi, in calitate de mostenitori directi, am adunat toate actele necesare pe care le-am prezentat comisiei special create. Dupa ce am fost cercetati fiecare in parte, s-a stabilit ca avem dreptul de a beneficia de aceste credite, dar, odata ajunsi la Banca de Economii, totul a fost stopat, din diferite motive. Nu stiu cine este vinovat in aceste circumstante, dar presupun ca nu lucratorii bancii. Probabil, Ministerul Finantelor, in frunte cu prim-ministrul RM, s-au speriat ca suntem prea multi, cei care ne-am adresat pentru a primi aceste credite.

Ni s-a spus ca de credite pot beneficia doar cei care si-au intors casele. E imbucurator si acest fapt, dar, de exemplu, la noi in sat, doar unei singure familii i s-a intors casa, dar dupa atatia ani, in starea in care le-a fost returnata, cu 25 de mii de lei nu faci nimic. Pe cand pentru casele noastre, construite cu propriile puteri si care necesita reparatii in fiecare an, 25 de mii de lei ar putea schimba situatia.

Dar, probabil, in zadar asteptam. Zadarnic speram sa fim si noi tratati ca si ceilalti, sa avem aceleasi drepturi. Noi nu avem nici o vina in fata nimanui".

14.07.2008