Economie • Info-Prim Neo @ info-prim.md
Potrivit ministrului,prejudiciile aduse celor două imobile se cifrează la 120,05 mln lei. Pierderile pentru clădirea Preşedinţiei au fost estimate la 41,15 mln lei, iar a Parlamentului – la 78,9 mln lei. Mobilierul, utilajul şi inventarul distruse în incinta Preşedinţiei au fost estimate la 2 mln lei, iar cele din Parlament nu au fost încă inventariate.
Lucrările de reparaţie şi modernizare vor costa, însă, de patru ori mai mult. Reconstrucţia Parlamentului va costa 250,6 mln lei, iar cea a Preşedinţiei - 251,2 mln lei. Banii vor fi luaţi din bugetul de stat, dar numai după ce acesta va fi rectificat de Parlament, spune ministrul. Până atunci, agenţii economici doritori pot transfera bani într-un cont trezorial deschis acum o lună pentru acest scop.
Ministrul Baldovici explică diferenţa foarte mare, prin faptul că edificiile vor fi nu doar reparate, ci modernizate totalmente, pentru a corespunde standardelor ce se impun celor mai importante clădiri din stat. Totodată, ministrul spune că atât clădirea Parlamentului, cât şi cea a Preşedinţiei, au fost construite acum 30 de ani şi au atins un grad avansat de uzură. Baldovici recunoaşte că au existat câteva proiecte de renovare a clădirilor încă din anul 2006, însă aceasta nu au putut fi puse în aplicare din lipsa banilor la buget – în 2007 din cauza secetei, iar în 2008 din cauza inundaţiilor, care au afectat Moldova.
Astfel, din cele două foste edificii vor rămâne doar carcasele. Muncitorii au scos deja marmura şi lambriurile, au fost curăţate până la piatră pereţii, tavanele, podelele şi scările. Ambele clădiri sunt renovate de la subsol până la acoperiş. Toate reţelele interne vor fi completamente schimbate. În plus vor fi montate sisteme moderne de securitate, alarmă antiincediară. Birourile nu se vor mai deschide cu chei, ci cu cartele speciale şi vor fi monitorizate on-line de la un pupitru. Sala de şedinţe în plen a Parlamentului va fi utilată cu un sistem de votare electronică, echipament pentru transmisiunea şedinţelor în direct şi pentru activitatatea mass-media. Pentru a permite unui număr mai mare de vizitatori, jurnalişti şi translatori să participe la şedinţe, blocul este extins. Construcţia anexei, preconizată în 2006, va costa 75 mln lei.
Şi terenul adiacent va fi reamenajat. În faţa Preşedinţiei vor apărea două havuzuri, iar altele trei – în faţa Parlamentului, formând un complex arhitectonic unic. Exteriorul clădirilor nu va suferi schimbări esenţiale – vor fi montate geamuri, vitralii şi acoperişuri din materiale moderne şi sisteme de iluminare.
Preşedinţia va fi reconstruită de către firma „ACAR-Cantarji” SRL, care a câştigat licitaţia. Reparaţia Parlamentului va fi efectuată de către firma „ConfirmGrup” SRL, a cărei fondator este actualul ministru al construcţiilor. Vladimir Baldovici susţine că a renunţat la cota parte încă înainte de a deveni ministru. Totodată, oficialul susţine că toate firmele de construcţii care au lucrat până la desfăşurarea licitaţiilor au făcut „muncă patriotică”, inclusiv „Glorinal”, care aparţine fiului şefului statului, Oleg Voronin, care nici măcar nu a participat ulterior la licitaţii.
31.05.2009
Luptele au intrat pe piața imobiliară. Cazul Pro Imobil
Drumurile Moldovei – dăruite de străini, compromise de localnici
Comisar european, către Parlamentul României: Vă rugăm să faceţi ceva!
PÂNĂ CÂND LEUL VA ÎNCOLȚI DOLARUL
BNM ȘI KROLL AU CALIBRAT METODELE DE RECUPERARE - SUNT SOLUȚII PENTRU TERMENELE DE PRESCRIPȚII
Cei mai bogați oameni ai lumii au pierdut 41 de miliarde de dolari din cauza victoriei lui Trump
(doc) Moldatsa: Criza milioanelor irosite
Care este valoarea de piață a hotelului Codru
Veaceslav Platon, scrisoare deschisă ambasadorilor: „Vreau să ştiţi cum ajung banii contribuabililor în buzunarul principalului mafiot şi dictator al Moldovei, Vladimir Plahotniuc”
De la banca lui Platon la banca lui Plahotniuc? Ce se va întâmpla cu Moldindconbank
Cine sunt membrii noului grup de negociatori care vor discuta cu FMI
DOC. Scrisoarea lui Gofman adresată europenilor: Descrie fluxul banilor de la BEM și cum a fost mascată emisia suplimentară de acțiuni