Ştiri de Top • basarabeni.ro @ www.basarabeni.ro
În atenţia doamnei preşedinte Roberta Anastase
Doamnă Preşedinte,
Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Bucureşti şi Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Timişoara, iniţiatorii campaniei “Pro Cetăţenie Română” consideră că unele dispoziţii ale Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2009 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991, proiect ce a fost adoptat de Senat în şedinţa din 9 iunie 2009 şi care a fost trimis spre dezbatere şi adoptare către Camera Deputaţilor la data de 10 iunie 2009,sunt în totală neconcordanţa cu dipoziţiile art.5, art.16 din Constituţia României, ale art.4, art.5 şi art.34 din Legea nr.21/1991 din următoarele motive:
În fapt, în luna aprilie, la Biroul Permanent al Camerei Deputaţior precum şi la Senat, sub nr.BP 266/02.04.2009, respectiv sub nr.BP 168/08.04.2009, a fost înregistrată Propunerea Legislativa pentru modificarea şi completarea Legii nr.21/1991 privind cetăţenia română, semnată de 50 de deputaţi şi senatori din Parlamentul României .
Astfel, în totală concordanţa cu prevederile art.5 din Constituţia României şi ale art. 5 şi art.34 din Legea nr.21/1991, prin iniţiativa legislativă se propune „umplerea golului legislativ” prin introducerea, în cuprinsul legii, a noţiunii de „recunoaştere” a cetăţeniei române pentru persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:
1- au dobândit această calitate prin naştere, conform principiului „ius sanguinis” sau sunt descendenţii acestora,
2- nu au săvârşit vreo faptă de natură să constituie motiv legal de pierdere a cetăţeniei române,
3- din diferite motive, nu pot face dovada cetăţeniei române conform art.21 din Legea nr.21/1991.
Se propune doar o dezvoltare a principiului statuat prin dispoziţiile art.34 din Legea nr.21/1991 conform căruia „sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare” şi totodata, o reglementare mai clară a unor situaţii prevăzute de către legiuitor în cuprinsul acestui text de lege, dar care nu-şi găseau o reglementare expresă în legea specială sau în orice alt act normativ. Se dorea totodată şi accentuarea caracterului perpetuu al acestui drept fundamental.
La data de 15.04.2009 Guvernul României a adoptat Ordonanţa de Urgenţa nr.36 care avea scopul de a îmbunătăţi procedura de redobândire şi acordare a cetăţeniei române. În aceeaşi zi, prin Hotărârea nr.E71, Guvernul a supus spre aprobare Parlamentului proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonaţe de urgenţă.
Aşa cum s-a precizat, acest proiect de lege a fost adoptat de Senat, însă, cu unele modificări şi completări, printre care şi întroducerea, în cuprinsul legii, a noţiunii de „recunoaştere” despre care se face referire în iniţiativa legislativă susţinută de catre 50 de parlamentari.
Considerăm că membrii Senatului, poate, în mod involuntar, au deturnat sensul acestei noţiuni, înlăturând în totalitate raţiunea acesteea şi făcând abstracţie de trăsaturile definitorii şi esenţiale ce o caracterizează, aşa cum rezultă ele după o analiză gramaticală şi logico-juridică a noţiunii folosite. Această, concluzie logică apare evidentă, deoarece „a recunoaşte” o calitate înseamnă:
- A identifica ceva ce a fost cunoscut mai înainte,
- A admite existenţa acesteea,
- A marturisi, a nu nega,
- A admite o anume situaţie preexistentă.
Nicidecum între noţiunile de „recunoaştere” şi „acordare” sau „redobândire” nu se poate pune semn de egalitate aşa cum se propune prin proiectul legii aprobat de Senat, deoarece:
- „A acorda” înseamnă a da, a oferi unei persoane ceva ce nu i-a aparţinut niciodata,
- „A redobândi” înseamnă a obţine, din nou, o stare pierdută pe care a mai avot-o cel căruia i se dă,
- „A recunoaştere” are, însă, cu totul alt sens şi altă raţiune.
Astfel, după cum se poate observa cu uşurinţă, noţiunea de „recunoaştere” nu are nicio trăsătură comună cu noţiunile de „acordare” şi „redobândire” deoarece, acestea din urmă presupun acţiune de „a da, de a oferi” iar prima noţiune presupune doar o simplă manifestare de voinţă exprimată printr-o marturisire afirmativă a unei situaţii preexistente.
In mod inexplicabil, membrii Senatului propun ca recunoaşterea cetăţeniei române să se facă persoanelor care îndeplinesc următoarele 2 condiţii:
1. Au dobândit cetăţenia română prin naştere sau sunt descendenţii acestora;
2. Se află în cel puţin una dintre următoarele 3 situaţii:
a) Au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor,
b) Cetăţenia română le-a fost retrasă fără voia lor,
c) Nu le-a fost recunoscută calitatea de cetaţeni români pe care, oricum, au
dobândit-o prin naştere.
Considerăm că, dacă va fi adoptat proiectul contestat, tratamentul la care vor fi supuşi persoanele care se încadrează în prevederile punctului c) este discriminatoriu deoarece, ei sunt de facto cetăţeni români, iar calitatea lor de cetăţean român a fost dobândită prin efectul legii, de drept, fără îndeplinirea altor condiţii. Mai mult chiar, întroducerea acestor situaţii în cuprinsul legii, este inoportună deoarece, genul acesta de situaţii pot fi clarificate conform prevederilor art.29 alin.4 şi art.35 din Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.
În speţă, conform modificărilor art.10 indice 1, propuse de catre membrii Senatului, persoanele care,
- au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie, sau descendenţii acestora,
- cărora nu li s-a recunoscut cetăţenia română din diferite motive,
pot solicita acordarea cetăţeniei române prin recunoaştere, fiind obligaţi să respecte procedură birocratică prevăzută pentru persoanele care solicită acordarea cetăţeniei române.
Or, Constituţia României prin dispoziţiile art.16 nu face nicio deosebire între cetăţenii românî cu acte (de iure) şi cei fără acte (de facto). De aici rezultă şi caracterul neconstituţional al acestor modificări propuse de Senat.
Doamnă Preşedinte, stimaţi deputaţi, faţă de aspectele sesizate, noi, membrii Organizaţiilor Studenţilor Basarabeni din România, Vă solicităm să puneţi în discuţie în cadrul comisiei din care faceţi parte, precum şi cu orice altă ocazie, în faţa colegilor Dvs. deputaţi, aceste încălcări grave ale Constituţiei care, puteau fi legiferate dacă nu ar fi fost constatate la timp. Chiar şi dacă, în situaţia în care colegii Dvs. vor face abstracţie de solicitarea noastră, Vă informăm că vom solicita Curţii Constituţionale, conform procedurilor legale, să se pronunţe cu privire la constituţionalitatea eventualelor modificări aduse Legii nr.21/1991 prin Legea care urmează să fie adoptată.
În concluzie, considerăm că, acum, când Camera Deputaţilor dezbate proiectul legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţa a Guvernului nr.36 din 2009 este momentul oportun de a reda noţiunii de „recunoaştere” sensul firesc pe care-l are. Solicităm deasemenea ca, competenţa şi procedura „recunoaşterii cetăţeniei române” să fie reglementată în spiritul propunerii legislative nr.BP 266/02.04.2009, respectiv nr.BP 168/08.04.2009, nicidecum, în mod discriminatoriu, neconstituţional şi, până la urmă, injust.
OSB Bucureşti – Sergiu Răcilă – osb_buc@yahoo.com, 0755406707
OSB Timişoara - Iurie Mocanu – osb_tm@yahoo.com, 0751836700
19.06.2009