Oricât de fraţi v-am fi, ne transmite Filat, tot dorim acordul privind delimitarea frontierelor
Economie • Eliza Francu @ www.gandul.info
"Pot să vorbesc în limba română? (...) La fel cum vorbesc americanii limba engleză, aşa şi cetăţenii Republicii Moldova vorbesc limba română". Cuvintele noului premier de peste Prut ar unge la suflet orice român căruia lunga perioadă de românofobie întreţinută de Voronin i-a lăsat un gust amar.

Ceea ce spune premierul Vlad Filat nu poate fi însă interpretat nici ca pro-românism, nici ca reparare a istoriei, nici ca vreo dorinţă ascunsă de unire cu România: sunt cel mult gesturi de bun simţ, dar mai înainte de toate reprezintă o atitudine extrem de pragmatică. Acum, Republica Moldova, aflată într-o gaură neagră economică, are nevoie de sprijinul de orice fel al României - fie că este vorba de lobby la Bruxelles pentru un împrumut, fie că este vorba de semnarea acordului pentru micul trafic de frontieră ori a Tratatului de bază (imposibile de vreme ce România nu recunoaşte existenţa "limbii moldoveneşti"). "Românofobia" lui Voronin, aşa cum bine o numea Filat, a blocat mult timp o dezvoltare normală a relaţiilor comerciale dintre cele două state. A paralizat nu numai schimburile la nivel înalt, dar a luat practic şansa la supravieţuire economică a câtorva mii de moldoveni ce locuiesc în zonele de frontieră.

Republica Moldova nu îşi mai permite acum astfel de capricii voroniene, cum nu îşi mai permite nici să impună vize românilor. Desfiinţarea aberantelor vize înseamnă, în ultimă instanţă, investitori străini şi capital străin în Republica Moldova.

Este aşadar mai puţin simbolism în ceea ce face Filat, cât mai mult pragmatism. Simbolic ar fi fost să facă prima vizită la Bucureşti, aşa cum preşedintele Băsescu a ales să treacă Prutul pentru prima sa deplasare externă. Filat s-a dus însă la Bruxelles. Şi oricât de fraţi v-am fi, ne transmite Filat, tot dorim acordul privind delimitarea frontierelor.

Iar acceptarea faptului că moldovenii vorbesc totuşi limba română este nu numai un truism, dar şi o distanţare faţă de politicile aberante ale lui Voronin. Însă de la acceptarea acestei realităţi şi până ca ea să ajungă în scripte va mai curge multă apă pe Prut. A spus-o chiar Filat: chestiunea va fi reglementată sub aspectul normei juridice "în timp". Cu alte cuvinte, nimeni nu se va grăbi să modifice Constituţia pentru ca limba română să devină limbă oficială. Ca să nu mai vorbim de cât timp va mai trece până ca efectele "românofobiei" să fie şterse din mintea populaţiei rurale, îndoctrinate ani la rând de mijloacele propagandistice ale lui Voronin.

02.10.2009