Ca Europa să fie nu doar o sumă a 27 de ţări, ci şi o putere, toate naţiunile ei trebuie să-şi conştientizeze identitatea, scrie savantul german Matthias Buth. Nu doar cea politică, ci înainte de toate cea culturală. Cu alte cuvinte, zice reputatul cercetător şi scriitor, naţiunile europene urmează să se bazeze pe un câmp spiritual şi un ţinut lingvistic distinct.

De bună seamă, fără un spaţiu cultural comun, un stat îşi pierde raţiunea de a fi. Iată de ce respectarea articolul 11 din Codul Audiovizualului care impune promovarea limbii oficiale, precum şi faptul că, din anul 2010, 80 la sută din totalul programelor difuzate urmează să fie proprii, autohtone sau de producţie europeană, nu este o problemă a breslei jurnalistice, ci o chestiune de interes naţional.

Altfel nici nu poate fi. Fără limbă şi patrimoniul naţional românesc, Republica Moldova va rămâne doar un teritoriu. Nimic mai mult. Nu se va constitui niciodată într-o comunitate politică vie care ar gravita în jurul unor interese generale.

AUDIO