Un număr de 341 de persoane, majoritatea basarabeni, au devenit astăzi, la Institutul Naţional al Magistraturii, cei mai „noi” cetăţeni români.

Unii dintre ei povestesc că au aşteptat ani de zile vestea primirii cetăţeniei şi de aceea, plini de emoţie, au luat drumul Bucureştiului, pregătindu-se ca pentru o zi de mare sărbătoare.

Petru Sîrghi, un tânăr de 24 de ani, din Orhei, venit în România acum cinci ani, şi-a îmbrăcat costumul cel bun şi a luat cu el, în buzunar, tricolorul. E acelaşi în care s-a înfăşurat de 1 Decembrie când a fost să viziteze locul Marii Uniri, de la Alba Iulia.

 „Simt că de azi îmi pot justifica identitatea românească”, spune tânărul, în prezent masterand în Politici Publice la SNSPA, după ce a absolvit studii economice la Facultatea Transfrontalieră de Ştiinţe Umaniste, Economice şi Inginereşti a Universităţii Dunărea de Jos din Galaţi.

Petru a făcut cerere să devină cetăţean român înainte să vină aici la studii: două pe an, din 2003 până în 2007, fără să primească niciun răspuns, astfel că în urmă cu trei ani a decis să îşi ceară dreptatea în instanţă. Exact atunci a fost invitat să îşi depună dosarul pentu obţinerea cetăţeniei române. Sora lui este şi ea, de la sfârşitul lui 2009, cetăţean roman, iar fratele său a cerut şi el cetăţenia.

„M-am născut româncă”

„Eu sunt în România de când m-am născut. M-am născut româncă, actele sunt doar o formalitate care are şi ea rolul ei”, spune Svetlana Popescu, 23 de ani, absolventă de Limbi Moderne Aplicate la Galaţi.

Stela Pantelei, 25 de ani, absolventă de studii economice la Universitatea de Vest din Timişoara e decisă să rămână în România şi să îşi facă o carieră. E de nouă ani în România şi spune că s-a adaptat perfect mediului. Mai mult, ea cere acordarea preferenţială a cetăţeniei acelor basarabeni care dovedesc că vor să se stabilească aici sau care vin la studii.

Ghenadie Boţoc are 28 de ani, iar ultimii 10 i-a trăit în Timişoara unde şi plănuieşte să rămână în noua lui viaţă de român cu drepturi depline. „Sunt primul din familia mea care a cerut şi a obţinut cetăţenia română”, povesteşte tânărul, absolvent de Economie. Tânărul mai spune că bunicii lui chiar au avut cetăţenie română, iar rostirea solemnă a jurământului nu a  fost decât reastabilirea unei ordini fireşti a lucrurilor.