Guţă şi „blonda lui Bote” versus Zilele Basarabiei

Sâmbătă dimineaţa. Deschid ochii şi întind mâna spre telecomandă. Sunt la Timişoara. Am sosit seara de la Cluj, obosită ruptă şi acum vreau să văd ce se mai întâmplă. Aşadar, deschid televizorul şi… hop! – apare Guţă, manelistul, la un post deţinător de top al audienţelor din România. Ştirea: Guţă a decis să cânte rock. Schimb programul şi dau peste alta, şi mai tare. Aici, jale mare. Blonda lui Bote, cică, l-ar fi înşelat pe faimosul designer. Ce mai, ştire, nu glumă! Caut un post local, dar, din păcate, nimic nu găsesc nici aici din ceea ce caut. Şi ce caut? Măcar o frântură de ştire despre Zilele Basarabiei. Nimic. Ioc. Guţă şi Blonda lui Bote, fireşte că fac audienţă mai mare,  de unde şi lipsa de interes a presei centrale faţă de evenimentul organizat de către studenţii basarabeni de Zilele Basarbiei – dar nu numai de ei. Nicolae Furdui Iancu, Grigore Leşe sau legendara formaţie Iris, invitaţi ai Festivalului de la Tmişoara, de exemplu, mai au mult până la Guţă sau la vestita blondă, cel puţin în ochii celor care citesc numai praguri de audienţă!

Pe la ora 12.00, după ce am dat o tură prin frumoasa Timişoara, ajung şi la localul unde urma să aibă loc o dezbatere despre relaţiile dintre cele două maluri ale Prutului şi să lansăm 100 DE ZILE. Studenţii prezenţi sunt toţi basarabeni. Tineri activi, descurcăreţi şi dezgheţaţi. Presă, ioc! „Ne-au spus cei de la … că e sâmbătă şi că ei sâmbăta nu lucrează”, mi se explică. “Buuun” – ce poţi să mai spui? Se adună lumea, privesc spre ei şi, ce mai, suntem mai mult noi înde noi, vorba vine. Mai este un jurnalist ieşit la pensie, câţiva domni care au o sensibilitate aparte faţă de Basarabia, pentru că au origini basarabene, nişte cunoştinţe de ale mele din Timişoara şi… cam atât. Dezbatem, dezbatem, repet, noi înde noi, şi ajungem şi la „de ce suntem numai ai noştri”? Şi iar e simplu – nu facem audienţă, e week-end şi presa din Timişoara doarme, sau, cum s-a spus la dezbatere, „nu ne batem”. Dacă ne-am fi bătut, să vezi cum ajungeau toţi în fuga mare, ba s-ar fi auzit şi la Bucureşti, poate că îi depăşeam pe Guţă şi pe Blonda lui Bote.

Cine ştie…

 PS: Pe drum mă sună Radio România Internaţional să întrebe cum a fost la Cluj şi Timisoara. Sunt în direct prin telefon, alături de Iurie Mocanu, preţedintele OSB Timişoara. Bine măcar că RRI nu a lăsat să treacă neobservat evenimentul din acea zi, la fel cum nu a uitat, faţă de alţi colegi, nici de deschiderea Festivalului de la Galaţi.

PPS: Mai jos vă propun să ascultaţi un reportaj şi câteva interviuri cu tinerii de la OSB Timişoara şi pe cei de la GIB Cluj, cărora le mulţumesc mult pentru ceea ce fac. Trebuie să spun că, în Ardeal, Zilele Basarabiei au fost sărbătorite cu mare entuziasm de către studenţii basarabeni din Cluj şi Timişoara. La Cluj, pe lângă vizita ministrului tineretului şi sportului Ion Cebanu, o interesantă expoziţie foto despre evenimentele din 7 aprilie de anul trecut, sau impresionantul Târg Moldovenesc cu diferite produse alimentare din R. Moldova, studenţii basarabeni au iniţiat şi dezbateri (vezi foto stânga) la care au participat inclusiv jurnalişti din R. Moldova. Detalii aflaţi din audio de mai jos de la vicepreşedintele Grupului de Iniţiativă Basarabeană din Cluj, Daniela Cervinschi.

Nici programul iniţiat de către studenţii basarabeni de la Timişoara nu a fost mai prejos. Iniţiativa Organizaţiei Studenţilor Basarabeni din vestul României (vezi foto jos) a fost apreciată de către toţi participanţii prezenţi la Zilele Basarabiei de aici. Nicolae Furdui Ianucu, Grigore Leşe şi formaţia Iris sunt doar câteva dintre prezenţele de marcă invitate la această sărbătoare. Preşedintele OSB, Iurie Mocanu, vine cu detalii.

L-am întrebat pe Ghenadie Rudei, unul dintre studenţii basarabeni aflat la studii în Timişoara şi membru al OSB Timişoara, cum vede el semnificaţia lui 27 martie, iar pe Alexandru Rîşneac, fost preşedinte al OSB Timişoara. despre lecţia lui 27 martie.

“Şi aşa cum istoria este istorie, iar trecutul nu poate fi schimbat, nu rămâne decât speranţa şi acţiunea”. Cel puţin aşa consideră Andrean Iftodie şi Iurie Mocanu, ambii studenţi basarabeni aflaţi la studii în România. Totuşi, nu toţi studenţii basarabeni consideră că subiectul Basarabia este unul de actualitate în România. Octavian Balan, de exemplu, spune că mai este de lucru până a spori interesul celor din dreapta Prutului în ceea cea priveşte R. Moldova. Cât priveşte soluţia pe care o propune Alexei Dombrov în această situaţie, o găsiţi în audio de mai jos.