La douăzeci de ani de la crearea "Podului de Flori" între România şi Republica Moldova, jurnaliştii vor rememora evenimentele petrecute pe malurile râului Prut, prin intermediul televiziunii. La 6 mai, posturile de televiziune TVR Iaşi şi TV Moldova 1 vor crea o retrospectivă a evenimentelor de acum 20 de ani. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a celor două ţări. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri, relatează TVR.ro

În matinalul "Bună dimineaţa Moldova!" Horia Gumeni şi invitaţii săi vor  vorbi despre însemnătatea momentului de acum 20 de ani, iar seara, prin intermediul punţii televizate TVR Iaşi - TV Moldova 1, telespectatorii vor cunoaşte familii de pe ambele maluri de Prut, care au participat la Podul de Flori din 1990. Nu vor lipsi imaginile din arhivă, precum şi reportajele de la Ungheni, transmite Evenimentul.ro

În anii '80, oamenii de cultură români nu au putut beneficia de deschiderea gorbaciovistă din Uniunea Sovietică pentru a lua legătura cu "fraţii de peste Prut". 

După căderea regimului comunist de la Bucureşti, autorităţile româneşti şi moldoveneşti au negociat să fie deschise următoarele puncte de frontieră: Miorcani-Pererita, Stânca-Costeşti, Sculeni-Sculeni, Ungheni-Ungheni, Albiţa-Leuşeni, Fălciu-Ţiganca, Oancea-Cahul, scrie Jurnalul.ro

Fluxul cel mai mare de persoane a fost prin punctul de frontieră Ungheni-Ungheni, pe unde au trecut aproximativ 250.000 de oameni, de pe ambele maluri ale Prutului. 

Fiecare dintre "pelerinii" în Moldova Sovietică avea cel puţin o floare în mână. De mare folos le-au fost moldovenilor cărţile aduse de "fraţii" români. În special manuale şcolare, volume de literatură şi dicţionare ale limbii române.