Şefii unor Asociaţii ale minorităţilor etnice insistă ca limba rusă să fie declarată a două limbă de stat în Republica Moldova. În acest sens, aceştia cer ca Parlamentul să includă la referendumul constituţional din septembrie şi problema limbii ruse. „Cetăţenilor trebuie să li se permită să aleagă dacă vor ca limba rusă să fie a doua lmbă de stat”, a spus preşedintele Asociaţiei internaţionale a prieteniei şi colaborării dintre Moldova şi Rusia, Iurii Maximov.

Maximov a menţionat, astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, că locuitorii ţării ar trebui să cunoască toate limbile vorbite în Republica Moldova. Acesta este îngrijorat de faptul că tânăra generaţie cunoaşte tot mai puţin limba rusă. „Ar trebui ca limba rusă să fie învăţată nu doar în şcolile ruse, ci şi în cele moldoveneşti. Riscăm ca peste câţiva ani această limbă de circulaţie internaţională nu va mai fi cunoscută”, a spus Maximov.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei popoarelor Asiei Centrale „Dustlik”, Vladimir Safarov, gasterbaiterii noştri nu vor putea pleca la muncă în Federaţia Rusă, pentru că nu cunosc limba rusă.

Membrii organizaţiilor au mai cerut ca minorităţile etnice să aibă 20 de mandate în Parlament. Solicitat să ofere soluţii în acest sens, mai ales că doar poporul are dreptul să aleagă deputaţii, Safarov a precizat că legiuitorii ar trebui să se ocupe de aceasta.

Amintim că o solicitare similară a fost făcută şi de către liderul mişcării „Ravopravie”, Valerii Klimenko. Acesta a ameninţat că va boicota referendumul din septembrie, în cazul în care limba rusă nu va fi declarată limbă de stat în Republica Moldova.

Datele ultimului recensământ organizat în Republica Moldova arată că minoritatea rusă numără 201 mii de persoane, echivalentul a 5,9 la sută din totalul populaţiei din Republica Moldova.