Postul Nasterii Domnului sau al Crăciunului ne dă putinta curătirii trupesti si sufletesti. El închipuie ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moise, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. După cum aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si rugăciune, asa se cuvine să astepte crestinii si să întâmpine prin ajunare pe 'Cuvântul lui Dumnezeu' născut din Fecioara Maria.

Acest post tine 40 de zile: de la 15 Noiembrie la 25 Decembrie, lăsăm sec în seara sfântului Filip, la 14 Noiembrie. Dacă această zi cade Miercurea sau Vinerea, începem postul în seara zilei de 14 Noiembrie.

Potrivit normelor religioase postim de carne , ouă si brânză. Lunea, Miercurea si Vinerea mâncăm bucate fără ulei si fără vin. Martea si Joia se dezleagă la untdelemn si vin. Sâmbetele si duminicile ,până la 20 decembrie exclusiv, se dezleagă la untdelemn, vin si peste.

În ziua de 24 decembrie, Ajunul Craciunului, se mănâncă tocmai seara si anume: grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din făină, căci cu seminte a ajunat Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilon, care au prevăzut - mai înainte - Nasterea lui Hristos. La Crăciun, în orice zi ar cădea mâncăm de dulce.

La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni. Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie.

Sfintii Parinti au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a postului. Astfel, postul crestin nu se rezuma doar la abtinerea voluntara de la mancare si bautura, ci si la lupta impotriva patimilor, instinctelor si pornirilor pacatoase ale trupului sau sufletului. Un post adevarat inseamna renuntare la dragoste fizica, la bautura, plata datoriilor,etc. In sate, in post nu se deschid radioul sau televizorul, nu se fac petreceri.