În fiecare an, la 8 septembrie, imediat după începutul noului an bisericesc, Biserica Ortodoxă prznuieşte Naşterea Maicii Domnului. Începutul acestei sărbători trebuie aflată între Sinodul III Ecumenic (431) şi Sinodul IV Ecumenic (451). (un material preluat de pe basilica.ro)

Ca şi Sărbătoarea Adormirii, la origine a fost şi ea aniversarea anuală a târnosirii unei biserici din Ierusalim închinate Sfintei Fecioare, zidite între 430-480, pe locul unde, după tradiţie, fusese casa părinţilor Sfintei Fecioare. De-a lungul timpului avem mai multe atestări documentare, astfel în sec. VI, Sf. Roman Melodul compune pentru această sărbătoare Condacul şi Icosul rămase până acum în rânduiala slujbei zilei în Mineiul ortodox. La începutul secolului VIII (715), Sf. Andrei Criteanul a scris în cinstea ei patru predici şi un canon, care se cântă la Utrenia acestei sărbători. In Apus, ea s-a generalizat însă mult mai târziu (secolele IX-X).

Sfânta Fecioara Maria s-a născut în familia sfinţilor şi drepţilor Ioachim şi Ana din Nazaret. După tatăl ei Ioachim se trăgea din seminţia lui Iuda şi avea ca strămoş pe regele David. Ana provenea din seminţia preoţească iudaică a lui Levi. Ea era fiica cea mai mică a preotului Matihian din neamul lui Aaron, împlinindu-se astfel profeţia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana au fost supuşi oprobriului public deoarece la evrei familiile care nu aveau copii erau considerate că nu au binecuvântare de la Dumnezeu din cauza păcatele lor sau ale strămoşilor lor. Astfel, o veche tradiţie arată că un evreu din seminţia lui Ruben l-a umilit pe bunul Ioachim în timp ce se afla în templu spunându-i: 'De ce aduci darurile tale înaintea altora? Eşti nevrednic, pentru că nu ai copii, pentru cine ştie ce păcate ascunse'. Cuvintele acestea l-au afectat foarte mult pe Dreptul Ioachim, precum şi pe Ana, atunci când auzi cele întâmplate. Într-o zi de mare sărbătoare, slujnica Iudit văzând-o iarăşi plângând pe Sfânta Ana, s-a apropiat de ea şi i-a spus: 'Acum nu e bine să te întristezi pentru că a sosit ziua Domnului'. Ana tresări la auzul acestor cuvinte şi îmbrăcându-se în haine de sărbătoare a ieşit în grădină, unde la umbra unui dafin stătea şi se ruga lui Dumnezeu. Ascultându-i rugăciunile, Dumnezeu trimite pe îngerul Său care îi vesteşte Sfintei Ana că va avea un copil. Ioachim încă nu ştia nimic, deoarece se afla în mijlocul turmelor sale, unde întristat fiind, se dusese pentru a fi singur. Aflând vestea bucuriei, s-a întors acasă cu nădejde în Dumnezeu. La vremea cuvenită s-a împlinit cuvântul îngerului, iar Ana cea stearpă a născut pe Sfânta Fecioară Maria.

Poporul nostru are o evlavie deosebită pentru Maica Domnului, peste 2 milioane de români purtând numele de Maria şi Marian, ori derivate ale acestora.

Romanian Global News le ureaza cu aceasta ocazie, tuturor sarbatoritilor, un La mulţi ani cu bucurii şi speranţă de mai bine!În fiecare an, la 8 septembrie, imediat după începutul noului an bisericesc, Biserica Ortodoxă prznuieşte Naşterea Maicii Domnului. Începutul acestei sărbători trebuie aflată între Sinodul III Ecumenic (431) şi Sinodul IV Ecumenic (451). (un material preluat de pe basilica.ro)

Ca şi Sărbătoarea Adormirii, la origine a fost şi ea aniversarea anuală a târnosirii unei biserici din Ierusalim închinate Sfintei Fecioare, zidite între 430-480, pe locul unde, după tradiţie, fusese casa părinţilor Sfintei Fecioare. De-a lungul timpului avem mai multe atestări documentare, astfel în sec. VI, Sf. Roman Melodul compune pentru această sărbătoare Condacul şi Icosul rămase până acum în rânduiala slujbei zilei în Mineiul ortodox. La începutul secolului VIII (715), Sf. Andrei Criteanul a scris în cinstea ei patru predici şi un canon, care se cântă la Utrenia acestei sărbători. In Apus, ea s-a generalizat însă mult mai târziu (secolele IX-X).

Sfânta Fecioara Maria s-a născut în familia sfinţilor şi drepţilor Ioachim şi Ana din Nazaret. După tatăl ei Ioachim se trăgea din seminţia lui Iuda şi avea ca strămoş pe regele David. Ana provenea din seminţia preoţească iudaică a lui Levi. Ea era fiica cea mai mică a preotului Matihian din neamul lui Aaron, împlinindu-se astfel profeţia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana au fost supuşi oprobriului public deoarece la evrei familiile care nu aveau copii erau considerate că nu au binecuvântare de la Dumnezeu din cauza păcatele lor sau ale strămoşilor lor. Astfel, o veche tradiţie arată că un evreu din seminţia lui Ruben l-a umilit pe bunul Ioachim în timp ce se afla în templu spunându-i: 'De ce aduci darurile tale înaintea altora? Eşti nevrednic, pentru că nu ai copii, pentru cine ştie ce păcate ascunse'. Cuvintele acestea l-au afectat foarte mult pe Dreptul Ioachim, precum şi pe Ana, atunci când auzi cele întâmplate. Într-o zi de mare sărbătoare, slujnica Iudit văzând-o iarăşi plângând pe Sfânta Ana, s-a apropiat de ea şi i-a spus: 'Acum nu e bine să te întristezi pentru că a sosit ziua Domnului'. Ana tresări la auzul acestor cuvinte şi îmbrăcându-se în haine de sărbătoare a ieşit în grădină, unde la umbra unui dafin stătea şi se ruga lui Dumnezeu. Ascultându-i rugăciunile, Dumnezeu trimite pe îngerul Său care îi vesteşte Sfintei Ana că va avea un copil. Ioachim încă nu ştia nimic, deoarece se afla în mijlocul turmelor sale, unde întristat fiind, se dusese pentru a fi singur. Aflând vestea bucuriei, s-a întors acasă cu nădejde în Dumnezeu. La vremea cuvenită s-a împlinit cuvântul îngerului, iar Ana cea stearpă a născut pe Sfânta Fecioară Maria.

Poporul nostru are o evlavie deosebită pentru Maica Domnului, peste 2 milioane de români purtând numele de Maria şi Marian, ori derivate ale acestora.

Romanian Global News le ureaza cu aceasta ocazie, tuturor sarbatoritilor, un La mulţi ani cu bucurii şi speranţă de mai bine!