"Moldova a trăit doi ani tulburi şi acum face progrese în implementarea reformelor democratice şi economice. Deşi este încă cea mai săracă şi, probabil, cea mai necunoscută ţară din Europa, Republica Moldova își păstrează vocaţia proeuropeană. După opt ani de guvernare comunistă în aprilie 2009 a avut loc o schimbare. Noile guverne care au urmat au schimbat radical politica internă şi externă a țării. 

Pe plan intern, principala problemă este găsirea unor puncte comune în Parlament pentru a alegere un nou preşedinte și de a trece de la retorică la punerea reală în aplicare a reformelor democratice şi economice. Pe plan internaţional, principala direcție a Republicii Moldova este de a-și îndrepta vectorul spre Bruxelles".

Despre aceasta scrie Jos Boonstra, Cercetător Superior la Fundația pentru Relații Internaționale și Dialog Exterior (FRIDE), Madrid. Potrivit acestuia, "UE ar trebui să fie cu ochii pe Moldova. "Din cei şase ţări membre ale Parteneriatului Estic, Republica Moldova a primit cele mai bune note şi pare să fi depăşit Georgia şi Ucraina, fiind calificată drept cel mai bun elev din clasă. Însă, se cere de remarcat faptul că incertitudinea politică ar putea stagna reformele. Adevărat este și că acest guvern ar putea cu uşurinţă deveni pradă diviziunilor interne sau pierde alegerile în fața opoziţiei comuniste, care nu se grăbește să scadă în sondaje", mai spune expertul. 

"O provocare pentru guvernul moldovean este finalizarea procesului de liberalizare a vizelor, care în cele din urmă rezultă într-un regim fără vize. Aceasta este o problemă importantă pentru Republica Moldova, care se simte oarecum izolată după ce ţările din Europa Centrală au aderat la UE şi au fost obligate să introducă un regim de vize. Faptul că România a aderat la UE a fost o lovitură dată mobilității cetăţenilor Republicii Moldova", consideră Jos Boonstra. 

Cercetătorul de la FRIDE scrie că, "în cei opt ani de guvernare comunistă, Republica Moldova a manevrat cu grijă între Moscova şi Bruxelles nemaiputând construi relaţii avantajoase cu acestea. Alianţa pentru Integrare Europeană însăși prin numele său indică vectorul său. Acest lucru nu înseamnă că politica Chişinăului este anti-rusă". "Dacă guvernul nu va fi capabil să implementeze reforme de care va beneficia populația, să îndeplinească cerințele europene, sau chiar mai rău, dacă tulburările şi contradicțiile politice în coaliţia de guvernământ se vor intensifica, Republica Moldova ar putea urma calea Ucrainei", mai scrie Boonstra. 

Potrivit expertului, "scenariul negativ este mai posibil decât se pare la prima vedere. În coaliţia de guvernământ formată din trei partide apar fisuri. Alianța se menține pe două obiective fundamentale: să-i lase pe comunişti în afara guvernării, şi, într-o măsură mai mică, să construiască o relaţie avantajoasă cu UE". 

"Alianţa de guvernământ trebuie să demonstreze că este stabilă, fapt ce nu este atât de simplu din considerentul că este formată din trei partide politice cu viziuni diferite și cu puţină experienţă în conducere", concluzionează expertul spaniol.