
Comisia pentru politică externă a Senatului României a adoptat în şedinţa de marţi, 27 martie, o rezoluţie privind marcarea a 94 de ani de la adoptarea de către Sfatul Ţării din Basarabia a Declaraţiei de Unire cu România, potrivit Serviciului de presă al Comisiei.
Vedeți mai jos textul Rezoluției:
R E Z O L U Ţ I E
privind marcarea a 94 de ani
de la adoptarea de către Sfatul Ţării din Basarabia
a Declaraţiei de unire cu România
a.Reafirmând principiile cuprinse în Protocolul de Colaborare şi Parteneriat între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, semnat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului României şi preşedintele Parlamentului Republicii Moldova la Bucureşti, în data de 27 aprilie 2010,
b.Reafirmând sprijinul ferm al Parlamentul României, prin intermediul Comisiei Comune pentru Integrare Europeană a Parlamentului României şi Parlamentului Republicii Moldova, pentru aspiraţiile şi aşteptările Republicii Moldova, din perspectiva realizării obiectivului strategic fundamental al acestui stat privind aderarea la Uniunea Europeană,
c.Angajând susţinerea pentru implementarea prevederilor Declaraţiei Comune privind Instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, Comisia pentru politică externă a Senatului României
1.Evocă trecerea a 94 de ani de la momentul istoric al adoptării de către Sfatul Ţării al Basarabiei a Declaraţiei de unire cu Regatul României, la data de 27 martie/9 aprilie 1918, unificare reconfirmată de către Sfatul Ţării, de o manieră necondiţionată şi ireversibilă, la data de 26 noiembrie/9 decembrie 1918;
2.Reaminteşte faptul că unirea Basarabiei cu România a constituit actul de reunificare a unei vechi provincii româneşti, fiind prima provincie care s-a reunit cu România;
3.Subliniază rolul fundamental pe care formaţiunile şi personalităţile politice româneşti patriotice din Basarabia l-au avut în realizarea actului de reunificare cu România, în 1918, în baza principiului dreptului la autodeterminare şi a aspiraţiilor populaţiei româneşti;
4.Reaminteşte efectele dezastruoase pentru Basarabia şi alte teritorii româneşti ale protocolului adiţional secret al pactului de neagresiune germano-sovietic din 28 iunie 1940, salutând în acelaşi timp, declaraţia premierului Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, de condamnare a pactului, în anul 2009;
5.Afirmă că istoria dureroasă şi sutele de mii de victime ale represiunii staliniste îşi pot afla o reparaţie morală prin susţinerea cu putere a vocaţiei europene a Republicii Moldova, precum şi faptul că relaţiile privilegiate de cooperare şi parteneriat dintre România şi Republica Moldova vor dobândi forma optimă de manifestare prin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Publicat de Alexandru Rîșneac, 27.03.2012
Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Vladimir Vitiuc a ascuns casele de ANI
Anatol Ursu, candidatul unionist pe circumscriptia Europa de Vest, intre viziune, realitate si solutii pentru diaspora
O cerere, semnată de 1,2 milioane de persoane, privind ReUnirea a fost depusă la parlamentele de la Chișinău și București
Dodon ațâță moldovenii contra moldovenilor. Creează un „Front național” împotriva unioniștilor
Decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție care pune punct în dosarul Mânzat
Eșec total pentru Dodon // A ajuns la Berlin și se va vedea cu …. nemții
Senator român: Parlamentul moldovean a refuzat o ședință solemnă în anul Centenarului
Igor Dodon vorbește despre cele mai mari pericole pentru securitatea țării: „Mișcarea unionistă trebuie oprită”
VIDEO/Iurie Leancă: Unirea României cu Moldova, o temă care prinde contur la Chișinău
LUCINSCHI EXPLICĂ DE CE FEL DE PREȘEDINTE ARE NEVOIE MOLDOVA
Curtea Constituțională îi arată lui Dodon cuiul în care poate să-și pună referendumul
DODON NU A PROMULGAT VOTUL MIXT