Gazele de şist chiar îi sperie pe ruşi. Vladimir Putin s-a declarat îngrijorat de concurenţa ridicată de exploatarea gazelor de şist în Europa (aici discursul lui Putin din Dumă). Actualul premier rus şi imediat preşedinte pentru un al treilea mandat a spus cam aşa:

Trebuie să fim pregătiţi pentru orice fel de şocuri externe, iar probabilitatea ca ele să se producă este destul de mare, după cum bine ştiţi. De exemplu, în ultimii ani, Statele Unite au dezvoltat tehnologia producerii gazelor de şist. Colegii din Partidul Democrat Liberal m-au întrebat cum ar trebui să tratăm această problemă. Bineînţeles, acest lucru ar putea schimba structura pieţei de hidrocarburi, companiile energetice interne şi bineînţeles că va trebui să răspundem acestei provocări.

Stratfor a făcut o analiză: dacă preţul gazelor naturale scade şi apar alţi producători este posibil să se dea peste cap întregul sistem pus pe picioare de Putin pentru Rusia. Scapă de sub controlul Moscovei ţările foste sovietice (se duce naibii şantajul energetic de tipul „cine e cuminte şi ascultător primeşte gaze ieftine”). Se duc naibii profiturile gigantice ale Gazprom (care extrage gazele ruse cu 130 de dolari mia de metri cubi şi le vinde europenilor – inclusiv nouă – cu 450 de dolari mia de metri cubi). Dacă dispar profiturile Gazprom atunci nu va mai putea fi susţinută piaţa energetică internă rusă – industria metalurgică intră în picaj, principalul ei avantaj pe pieţele internaţionale fiind energia ieftină. Şi nu în ultimul rând se scumpeşte energia pentru ruşii de rând. Iar noi românii ştim ce se întâmplă când se scumpeşte energia – se scumpeşte tot! Şi ne întoarcem la la problema principală: fără profiturile gigantice ale Gazprom nu va mai putea fi susţinută birocraţia Federaţiei Ruse. Putin chiar are motive de îngrijorare.

În România avem deja o propagandă zdravănă împotriva exploatării gazelor de şist. Băsescu a pus problema de genul „vrem să fim independenţi sau nu?” Nu şi-a terminat gândul, cred eu. Problema este că tehnologia exploatării gazelor de şist prezintă pericole pentru mediul înconjurător. Avem de ales între a plăti în continuare 450 de dolari pe mia de metri cubi de gaze şi a ne asuma riscuri de mediu. Însă dacă Polonia va începe să le exploateze nu cred că nu se va întâmpla acelaşi lucru şi în România. Iar polonezii chiar vor să scape de dependenţa de ruşi.

Am scris în Puterea un articol mai lung pe tema asta.