O expoziţie cu tema ''Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere'', care îşi propune readucerea în contemporaneitate cât mai viu şi veridic cu putinţă a portretului românului din Basarabia, a universului său cotidian, de-a lungul ultimelor două secole, se va deschide, joi, la Muzeul Naţional de Istorie a României, transmite Agerpres.

Organizată împreună cu Institutul Cultural Român ''Mihai Eminescu la Chişinău'', o versiune a acestei expoziţii va fi vernisată la Chişinău, pe data de 28 mai, şi, ulterior, în alte oraşe din Republica Moldova.

La 200 de ani de la semnarea la Bucureşti, la Hanul lui Manuc, a tratatului care încheia războiul ruso-turc din anii 1806-1812, prin care Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist, expoziţia aduce în prim plan, prin intermediul hărţilor, documentelor, imaginilor, publicaţiilor şi obiectelor, principale trasee diplomatice, evoluţia frontierelor şi societăţii acestei provincii.

Principalele subiecte abordate sunt: cartografia istorică a Basarabiei înainte şi după 1812; anexarea Basarabiei prin Tratatul de la Bucureşti din 1812, realipirea sudului Basarabiei în urma Războiului Crimeei prin Congresul de la Paris (1856); pierderea sudului Basarabiei prin deciziile Congresului de la Berlin (1878), ce a urmat războiului ruso-româno-turc; unirea Basarabiei cu România (1918), tratatul de recunoaştere de către principalele Puteri Aliate a unirii Basarabiei cu Regatul României (1920), Basarabia în perioada interbelică; ocupaţia sovietică din 1940, în urma Pactului Molotov - Ribbentrop, şi campania de eliberare a Basarabiei (1940-1941); Conferinţa de pace de la Paris 1946-1947 şi Tratatul de pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate.

Expoziţia este însoţită de un catalog care, în cele 156 de pagini ale sale reuneşte, pentru prima dată, documente şi imagini privitoare la Basarabia în contextul evoluţiei frontierelor sale, prezentarea concentrându-se pe textele tratatelor şi protocoalelor încheiate în urma congreselor şi conferinţelor de pace, a oamenilor şi locurilor din acest important spaţiu geopolitic.

Sursele documentare care au fost utilizate provin din fondurile Muzeului Naţional de Istorie a României, Arhivei Ministerului Afacerilor Externe, Arhivelor Naţionale ale României, Arhivelor de Stat ale Turciei din Istanbul, Bibliotecii Naţionale a României şi colecţiilor private.

La realizarea acestei expoziţii au colaborat Ministerul Afacerilor Externe, Ambasada României în Republica Moldova, Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Naţională a României, precum şi colecţionarii particulari Valentin Mandache, Mădălin Ghigeanu, Lucreţiu Tudoroiu, Diana Mandache, Cristian Scăiceanu.