Astăzi, Nicolae Botgros împlineşte venerabila vârstă de 60 de ani. Maestrul a susținut aseară, în direct la Moldova 1, un concert live, alături de orchestra „Lăutarii” la cârma căreia se află din 1978. „Magicianul viorii” ne-a mărturisit că se simte împlinit atât pe plan familial, cât şi pe cel profesional. Maestrul nu-şi doreşte decât sănătate şi putere pentru a realiza cât mai multe alături de „Lăutarii”.

Nicolae Botgros este fiu de lăutar. Şi-a dorit să-i calce pe urme tatălui, să devină la fel de talentat ca el, şi i-a reuşit. Maestrul a învăţat să cânte melodiile „după ureche”, singur a învăţat să bată toba, care era mai mare ca el, ca ulterior să înveţe şi vioara. La vârsta de şapte ani, părinţii l-au adus la Şcoala de Muzică din Cahul.

La şcoală, profesorii erau indulgenţi cu mine şi cu fratele meu. Mergeam la lecţii de luni şi până joi, căci sfârșitul săptămânii era rezervat nunţilor şi petrecerilor. Uneori se întâmpla să adorm cu capul pe bancă după nopţile de nesomn şi oboseală. Copilăria mi-a fost foarte grea, eram un copil muncit. Când trebuia să cântăm la nuntă, gospodarii veneau şi ne luau cu căruţa, dar nu ne aducea şi înapoi. Ne întorceam pe jos, pe frig şi ploaie. Totuşi, eram fericit, fiindcă ne lua lumea în seamă. Muzicantul era un om aparte, un fel de magician care aduna în jurul său oamenii. Vroiam să scap de tobă şi de aceea am învăţat sigur să cânt la vioară. Tata le spunea la toţi că eu o să mă fac artist, povesteşte Nicolae Botgros.

Deşi cântau la petreceri, situaţia financiară a familiei Botgros era aceeaşi. Iarna, pentru că nu ajungeau bani pentru toţi copiii, aceştia purtau pâslele cu rândul, iar când dădeau gerurile, îşi puneau în cizme şi un strat de paie. Părinţii artistului şi-au dorit ca copiii lor să ajungă oameni mari în viaţă. Au adunat bani şi l-au trimis pe Nicolae Botgros la Şcoala de Iluminare Culturală din Soroca. Atunci, avea să asiste pentru prima dată la un concert al orchestrei „Lăutarii”. Nici prin gând nu i-a trecut că va ajunge la cârma orchestrei care l-a vrăjit atunci.