
Guvernele României și Republicii Moldova au semnat joi la Chișinău Memorandumul privind realizarea proiectelor necesare interconectării rețelelor de gaze naturale și de energie electrică din cele două state. Din partea Republicii Moldova documentul a fost semnat de prim-ministrul Chiril Gaburici și viceministrul Economiei, Valeriu Triboi, iar din partea României de prim-ministrul Victor Ponta și ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Mihai Tudose.
Memorandumul de Înțelegere prevede prelungirea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău, pe teritoriul Republicii Moldova, și până la Onești, în România. În domeniul energiei, documentul stipulează realizarea primei interconexiuni de sud Isaccea (România) — Vulcănești — Chișinău. Ulterior, urmează să se facă un studiu de fezabilitate pentru a începe a doua interconexiune.
Proiectele de interconectare energetică între Republica Moldova și România (UE) vor fi implementate în perioada 2015-2018. Suma necesară pentru realizarea acestora este de circa 750 de milioane de euro, dintre care 421 de milioane de euro pe teritoriul Republicii Moldova.
Publicat de Octavian Balan, 22.05.2015
Luptele au intrat pe piața imobiliară. Cazul Pro Imobil
Drumurile Moldovei – dăruite de străini, compromise de localnici
Comisar european, către Parlamentul României: Vă rugăm să faceţi ceva!
PÂNĂ CÂND LEUL VA ÎNCOLȚI DOLARUL
BNM ȘI KROLL AU CALIBRAT METODELE DE RECUPERARE - SUNT SOLUȚII PENTRU TERMENELE DE PRESCRIPȚII
Cei mai bogați oameni ai lumii au pierdut 41 de miliarde de dolari din cauza victoriei lui Trump
(doc) Moldatsa: Criza milioanelor irosite
Care este valoarea de piață a hotelului Codru
Veaceslav Platon, scrisoare deschisă ambasadorilor: „Vreau să ştiţi cum ajung banii contribuabililor în buzunarul principalului mafiot şi dictator al Moldovei, Vladimir Plahotniuc”
De la banca lui Platon la banca lui Plahotniuc? Ce se va întâmpla cu Moldindconbank
Cine sunt membrii noului grup de negociatori care vor discuta cu FMI
DOC. Scrisoarea lui Gofman adresată europenilor: Descrie fluxul banilor de la BEM și cum a fost mascată emisia suplimentară de acțiuni