Dumitru Braghiş atacă Mitropolia Basarabiei în presa moscovită
Politică • Sergiu Praporşcic @ www.flux.md
"Lupul păru-şi schimbă, dar năravul - ba" - acest proverb românesc ne-a venit în gând după ce am citit articolul "Ortodocşi, haideţi să trăim în prietenie", semnat recent de jurnalistul rus Boris Clin în ziarul "Izvestia". În acest material, autorul deplânge problemele cu care se confruntă Biserica Rusă în fostele colonii moscovite: Ucraina, Georgia şi Republica Moldova. El citează în materialul său câţiva apărători ai intereselor Bisericii Ruse în Republica Moldova, respectiv - duşmani declaraţi ai bisericii noastre strămoşeşti, Biserica Ortodoxă Română, printre care şi pe fostul lider komsomolist din RSSM, actualul preşedinte al Partidului Social Democrat, deputatul Dumitru Braghiş.

Să vedeţi ce spune parlamentarul nostru - mare apărător al valorilor democratice şi europene. Mai întâi, s-a lăudat jurnalistului rus că el, în perioada în care a deţinut funcţia de prim-ministru, decembrie 1999 - aprilie 2001, a refuzat să admită în legalitate Mitropolia Basarabiei, fapt pentru care, vă amintim, Republica Moldova a fost condamnată la CEDO. După care Dumitru Braghiş prezintă raţionamentele care l-au determinat să adopte această politică ostilă faţă de biserica noastră: "Apariţia bisericii româneşti ameninţă să declanşeze o criză a identităţii naţionale". Deci, Dumitru Braghiş este şi un adept al teoriei staliniste a moldovenismului, pentru că nu există o altă identitate naţională decât cea pretinsă moldovenească, care s-ar simţi ameninţată de către Biserica Română. Nici nu ştiu dacă trebuie să ne surprindă rusofilismul şi românofobia dlui Braghiş. La care altă atitudine ne-am putea aştepta de la un fost lider comsomolist, de la o persoană care, potrivit mai multor surse, în 2005 făcea campanie electorală pentru Blocul Moldova Democratică în regiunea transnistreană, fiind escortat din localitate în localitate de maşina cu girofar al lui Antiufeev, şeful MGB-ului de la Tiraspol. Dumitru Braghiş a rămas liderul comsomolist din perioada sovietică, cu aceeaşi mentalitate, care, până în prezent, se află în serviciul matuşcăi Rusia, fapt confirmat astăzi, încă o dată, de afirmaţiile făcute de el în "Izvestia".

Din păcate, Dumitru Braghiş nu este un caz izolat în politica moldovenească. Eşichierul politic moldovean este, de la stânga la dreapta, garnisit cu oameni politici de aceeaşi factură cu Braghiş. Credeţi că tovarăşul său de ideologie, democrat-socialul Eduard Muşuc, are o atitudine mai puţin duşmănoasă faţă de Mitropolia Basarabiei, faţă de tot ce-i românesc decât Dumitru Braghiş, credeţi că Muşuc nu serveşte aceleaşi interese expansioniste ruseşti?

Este interesant să observăm că atât Braghiş, cât şi Muşuc critică vehement "dictatura comunistă". Mesajele lor sunt preluate şi tirajate de presa pretins democratică şi românească din Republica Moldova, aceeaşi presă care mai că nu a făcut un erou naţional din agentul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei, Valeriu Pasat. Nu spun că guvernanţii comunişti nu ar avea pentru ce să fie criticaţi. Au. Dar prin ce se deosebesc de comunişti cei care vor să le ia locul? Cred că nu sunt cu nimic mai buni, ba dimpotrivă: în 2004, preşedintele Vladimir Voronin a avut, cel puţin, curajul să respingă "planul Kozak". În mod sigur că de un asemenea gest nu ar fi fost capabili nici Braghiş, nici Muşuc. Social-democraţii lui Braghiş şi Muşuc nu pot constitui o alternativă Partidului Comuniştilor, pentru că ei optează pentru rămânerea Republicii Moldova în CSI, pentru menţinerea statutului de neutralitate, nu acceptă aderarea la NATO şi luptă cu Biserica Română.

De o bucată de timp, mulţi vorbesc despre căderea comuniştilor de la guvernare ca despre o panacee. Să fie chiar aşa? În mod sigur că nu e aşa dacă în locul lor vin politicieni ca Braghiş şi Muşuc.

18.01.2008