Termocom pune în pericol aprovizionarea republicii cu gaze naturale
Economie • Eco.md @ www.unimedia.md
Conflictul dintre autorităţile municipiului Chişinău şi furnizorul de căldură SA Termocom, ar putea pune în pericol aprovizionarea Republicii Moldova cu gaze naturale. Administratorul Termocom, Dionisie Antocel, a declarat în cadrul unei şedinţe la Guvern dedicate pregătirii economiei naţionale pentru perioada de toamnă-iarnă 2008-2009, că în cazul în care Primăria Chişinău nu achită diferenţa de tarif evaluată la peste 220 mil. lei, bani necesari, în special, pentru plata gazelor naturale şi a energiei termice, apoi Moldovagaz ar putea să nu accepte să livreze gaze naturale nu numai Termocom, ci şi CET-urilor. "Cred că vom pune în pericol şi aprovizionare ţării cu gaze naturale", a concluzionat Antocel.

Potrivit administratorului SA Termocom, Primăria a transferat, anul curent, doar 60 mil. lei din ceea ce era preconizat. "Cele 112 mil. pe care primăria consideră că le-a transferat anul acesta, trebuiau să fie transferate din excedentul bugetar din anul trecut, care a fost îndreptat pentru a-şi face campanie electorală", a menţionat Antocel. Potrivit şefului Termocom, cele 50 mil. lei pe care promite municipalitatea să le aloce zilele acestea nu vor salva situaţia, iar sezonul de încălzire nu va începe la timp. Una dintre soluţii ar fi ajustarea tarifelor.

Guvernul nu doreşte să intervină

Pentru depăşirea crizei, Eduard Muşuc, preşedintele Consiliului Municipal Chişinău (CMC), s-a adresat Guvernului să acorde municipiului un ajutor financiar de 220 mil. lei. Eduard Muşuc a comunicat că, până la 15 octombrie, primarul Dorin Chirtoacă va propune un plan de acţiuni cu privire la prestarea serviciilor de termificare şi de livrare a apei calde, inclusiv ajustarea tarifelor pentru sezonul de încălzire 2008-2009, dar şi cu un plan de acţiuni pentru lichidarea datoriilor faţă de Termocom.

"Problemele financiare pe care le are municipiul Chişinău trebuie soluţionate cu resurse din bugetul local. Ar fi incorect să alocăm doar Chişinăului bani. Şi celelalte raioane au probleme, însă, acestea trebuie soluţionate cu forţe proprii", a replicat premierul Zinaida Greceanâi.

De notat că în proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2009 nu sunt prevăzute transferuri de bani către bugetul municipiului Chişinău din fondul pentru susţinerea financiară a unităţilor administrativ-teritoriale. Conform proiectului de lege (vezi anexa 14 http://www.minfin.md/common/actnorm/budget/projectact/anexe_2608/an_14.doc), doar primăria orăşelului Vadul lui Vodă (care face parte din municipiul Chişinău) va primi un transfer de 1 850 mii lei, bani ce urmează să fie utilizaţi pentru reparaţia şcolii din localitate şi pentru construcţia unui sistem de canalizare.

În acelaşi timp, restul unităţilor teritoriale vor beneficia, în anul 2009, de transferuri băneşti de la Bugetul de stat în valoare totală de 3,036 mlrd. lei.

Lider este raionul Hânceşti cu un volum preconizat de transferuri de la Bugetul de stat de 149,44 mil. lei, după care urmează raionul Ungheni - cu 133,54 mil. lei, UTA Găgăuzia - 126,24 mil. lei şi Cahul - cu 124,25 mil. lei. Mai mulţi experţi, dar şi partide din opoziţie au criticat practica perimată utilizată de autorităţile centrale de a colecta majoritatea veniturilor la Bugetul de stat, după care la discreţia lor să decidă cui şi cât să transfere bani.

Responsabilitatea pentru securitatea energetică revine Guvernului

Totuşi, ţinând cont de faptul că Guvernul se laudă cu venituri mai mari la buget şi mai ales de riscurile pentru întreg sectorul energetic al republicii, ce pot apărea în cazul în care în capitală va întârzia sau nu ar începe sezonul de încălzire, apoi o anumită sumă ar putea fi alocată.

În caz contrar, dacă va fi afectată securitatea energetică, vina va reveni anume Guvernului. Cu atât mai mult cu cât acum, în prag de iarnă, Ucraina anunţă că va reduce livrările de energie electrică în Moldova.

Soluţii temporare

Soluţia ar putea să fie ajustarea tarifelor la energia termică la valoarea lor reală. Aceasta ar semnifica că o gigacalorie va costa circa 850 lei, tarif pe care puţini chişinăueni ar fi în stare să-l plătească. Or, dacă la tariful vechi de 233 lei/Gcal, mii de locutori nu se grăbeau să achite consumul, apoi ce se va întâmpla la un tarif de 3,5 ori mai mare.

Totodată, şi-a spus cuvântul şi politica tarifară agramată a fostelor, dar şi a actualei administraţii a capitalei. Or, acordarea de subvenţii tuturor locuitorilor laolaltă este o acţiune total alogică. Diferenţierea tarifelor şi ajustarea lor la timp ar fi permis ca tarifele să crească treptat şi să nu devină o povară pentru bugetul primăriei. De exemplu, dacă ajustarea tarifelor ar fi început încă 3-4 ani în urmă, apoi, în prezent, nu se ajungea la cereri de tarif de circa 850 lei/Gcal.

Nici autorităţile centrale nu au dat dovadă de consecvenţă în acest domeniu. De exemplu, Legea privind energia termică stă în Parlament de cinci ani. Totodată, fostul Guvern Tarlev iniţial a vrut chiar să lichideze Termocom şi să-l divizeze în câteva companii mai mici, ca ulterior, peste câţiva ani, să plănuiască crearea unei megacompanii energetice pe baza Termocom, CET-1 şi CET-2 din Chişinău.

Nici Guvernul actual nu are o strategie reală de ieşire din impas a sectorului energetic, deşi el dă dovadă de un pragmatism nesănătos.

La toate acestea se adaugă lupta politică ce a început în pragul alegerilor parlamentare. Bănuiesc că până la urmă se va găsi o soluţie pentru depăşirea actualei situaţii. Dar este puţin probabil ca aceasta să fie de lungă durată. Va fi o soluţie temporară până la alegeri, iar problema Termocom va continua să tulbure liniştea chişinăuenilor.

10.10.2008