Noi cu cine votăm la alegerile din România?
Opinii / Editoriale • Stela Popa @ stelapopa.unimedia.md
Alegerile parlamentare din România vor avea loc în acest an la, 30 noiembrie. Conform noului cod electoral român, aceste alegeri vor avea parte de o premieră absolută: desemnarea unor parlamentari din afara ţării pentru forumul legislativ din Bucureşti.

Circumscripţia pentru românii din afara ţării a fost divizată în patru colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi două colegii pentru Senat, în funcţie de zona geografică. Pentru Colegiul Europa de Est şi Asia (C2 uninominal) sunt incluse ţările europene care nu fac parte din Uniunea Europeană (Republica Moldova, Ucraina, Rusia, Serbia) şi toate statele din Asia.

Candidaţii pentru Colegiul de Est (Camera Deputaţilor), în care ponderea cea mai mare o vor avea voturile cetăţenilor români cu domiciliul în R. Moldova, au fost desemnaţi deja de partidele principale din România. Este vorba de: judecătorul Tudor Panţâru, PSD, Eugen Tomac, consilier prezidenţial pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, din partea PD-L şi Nicolae Dabija, preşedintele Forului Democrat din Moldova, PNL.

Acum întrebarea este: Care dintre cei trei vor reuşi să convingă electoratul din R. Moldova că este cu adevărat bun pentru a sta în fotoliul din Parlamentul de la Bucureşti si care este cea mai indicată şi competentă candidatură?

Atât în presa de la noi, cât şi în cea de la Bucureşti, candidaturile desemnate de partide sunt atent studiate. Cei trei propuşi au, deopotrivă, avantaje şi dezavantaje. Astfel că, în aproximativ o lună, la 30 noiembrie, vom vedea care avantaje ale fiecărui candidat, din cei trei, vor convinge mai mult electoratul şi peste care dezavantaje publicul va trece mai uşor cu vederea.
Trebuie să ţinem seama de caracteristica specială a acestui electorat: este vorba despre cetăţenii români din R. Moldova, un electorat special, ale cărui opţiuni de vot le putem doar intui. Până atunci, pentru o elucidare mai corectă, am pus pe hârtie, negru pe alb, caracteristicile care îi ajută mai mult sau mai puţin pe Tudor Panţâru, Nicolae Dabija şi Eugen Tomac (ordinea este cea a anunţării candidaturilor).
1. Tudor Panţâru, candidat din partea PSD

Avantaje :

1. Judecător cu o experienţă demnă de remarcat în sistemul judecătoresc din R. Moldova, dar şi la nivel european. În prezent este judecător al Curţii Constituţionale din Bosnia Herţegovina.
2. În perioada 1992-1996, a fost ambasador şi reprezentant permanent al R. Moldova la ONU, iar între 1996 şi 2001 a fost judecător internaţional al Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) de la Strasbourg, perioadă în care instanţa internaţională a judecat cazul cetăţenilor români întemniţaţi ilegal de regimul separatist rusofon de la Tiraspol. A fost implicat şi în condamnarea Rusiei în procesul "Ilaşcu versus R. Moldova şi Federaţia Rusă" din 2004.
3. A fost înlăturat din funcţie de către regimul comunist de la Chişinău. După ce Vladimir Voronin şi regimul comunist au refuzat să-l propună pentru un al doilea mandat la Strasbourg, Tudor Panţâru a plecat cu familia din Moldova şi a obţinut cetăţenia română.
4. Imagine de om serios, responsabil, bun specialist, cu expertiză pe probleme juridice - una dintre problemele cele mai mari ale votanţilor din R. Moldova este chiar legislaţia din România privind cetăţenia sau Legea pentru Românii de Pretutindeni.

Dezavantaje :

1. Candidatura lui Tudor Panţâru este umbrită de asocierea cu "social - democraţia" de la Chişinău, inclusiv de modul în care politicieni controversaţi de la Chişinău, precum Dumitru Diacov, liderul Partidului Democrat, fost corespondent de presă sovietică în România, încearcă sa profite de persoana acestuia în campania electorală din Republica Moldova. Nici o eventuală asociere cu Dumitru Braghiş, alt "social-democrat" nu ar fi în avantajul său. Este de urmărit în ce măsură susţinerea altor partide politice de la Chişinău (ex.: PLDM) pot contrabalansa acest lucru.
2. Notorietate redusă în rândul tinerilor, în special. Faptul că a fost plecat o perioadă lungă de timp din R. Moldova îl face mai puţin cunoscut publicului din R. Moldova.
3. Candidatură din partea unui partid din România care nu are o cotă prea bună, astăzi, în R. Moldova.

2. Nicolae Dabija, candidat PNL

Avantaje :

1. Cea mai mare notorietate dintre cei trei candidaţi. Este poet şi publicist activ, un om de cultură cunoscut şi un reprezentant important al românismului în R. Moldova.
2. Este Preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, în care pot fi înscrişi mulţi cetăţeni români din R. Moldova, care pot compensa lipsa de susţinere mediatică pe care o are Nicolae Dabija la Chişinău (cu excepţia publicaţiei proprii).
3. A avut un rol important în lupta de renaştere naţională din republică. Săptămânalul condus de N. Dabija, "Literatura şi Arta" a fost, în anii 1988-1989, cea mai importantă publicaţie care susţinea revenirea limbii române la grafia latină şi decretarea ei ca limbă oficială în RSS Moldovenească.
4. Relaţii la Bucureşti cu oameni de cultură sau publicişti care l-ar putea promova în campanie.

Dezavantaje :

1. Declanşarea unor campanii de presă împotriva sa şi publicarea unor documente care ţin de trecutul acestuia (la Chişinău şi la Bucureşti). A fost membru al Partidului Comuniştilor din URSS şi a deţinut mai multe funcţii politice.
2. In 2004, Nicolae Dabija semna o scrisoare publica de sustinere a candidaturii la presedintia Romaniei a fostului premier social-democrat, Adrian Năstase, care candida împotriva lui… Traian Băsescu.
3. Nu este considerat un personaj cu expertiză în probleme tehnice. Este perceput ca "un alt poet în Parlamentul României" şi este pus în paralel cu Leonida Lari şi activitatea acesteia în legislativul de la Bucureşti.

3. Eugen Tomac, candidat din partea PDL

Avantaje :

1. Este consilierul pentru relaţia cu românii de pretutindeni al aparatului prezidenţial. Întrucât preşedintele Traian Băsescu are o imagine foarte bună între cetăţenii români de la noi, Eugen Tocmac ar putea prelua o parte din simpatiile susţinătorilor acestuia. Este un plus de imagine şi un mare avantaj.
2. Eugen Tomac are relaţii bune cu Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, unul dintre favoriţii cetăţenilor români din R. Moldova. A participat la o serie de manifestaţii publice la Chişinău alături de publicul din R. Moldova. Deci, are un plus de imagine preluat de la edil şi în faţa sustinatorilor lui Dorin Chirtoacă.
3. Eugen Tomac este născut în localitatea Oziornoe (fosta General Averescu) din sudul Basarabiei, judeţul Ismail, azi Ucraina.
4. Poate beneficia cel mai puternic de sprijinul asociaţilor de studenţi basarabeni din România (care pot influenţa prietenii sau familiile din R. Moldova care vor vota pe 30 noiembrie).

Dezavantaje :

1.Eugen Tomac este unul dintre cei mai tineri candidaţi la alegerile generale din 30 noiembrie 2008. Are doar 27 de ani!
2.Nu are o notorietate foarte mare în R. Moldova, deşi poate beneficia de transfer de imagine de la preşedintele Traian Băsescu sau Dorin Chirtoacă.
3.Nu s-a remarcat deocamdată în nici o apariţie publică de sine stătător - cu excepţia celor în care transmitea mesaje oficiale ale preşedinţiei de la Bucureşti.

Voi ce credeţi?

27.10.2008