Forma juridică a Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic între Republica Moldova şi România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, semnată de către preşedintele moldovean interimar, Mihai Ghimpu, şi şeful statului român, Traian Băsescu, pe 27 aprilie, la Bucureşti, convine mai mult liderilor Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) de la Chişinău.

Motivul pentru care a fost semnată o declaraţie şi nu un acord, aşa cum a fost prevăzut iniţial, este limba oficială în care parlamentul de la Chişinău urma să adopte un eventual tratat. Acest lucru a fost lăsat să se înţeleagă de către liderii AIE la emisiunea „În Profunzime” de la PRO TV Chişinău, în seara zilei de luni, 3 aprilie, transmite Info-Prim Neo.

Întrebaţi de ce totuşi nu a fost semnat un acord, dar o declaraţie, preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a spus că declaraţia are putere juridică ca şi un acord, doar că aceasta nu va trebui ratificată în parlament. Liderul PDM, Marian Lupu, a spus că un acord presupune un text voluminos, iar textul declaraţiei semnate a fost unul scurt şi nu întrunea parametrii unui acord propriu-zis. Despre puterea juridică suficientă a declaraţiei menţionate a vorbit şi prim-ministrul Vlad Filat.

Încă la Bucureşti, atunci când a fost semnată declaraţia, Traian Băsescu a declarat că un singur fapt poate trezi dezbateri publice şi anume acela că documentul a fost semnat în două originale, ambele în limba română.
Întrebat dacă fracţiunea PDM ar fi votat un eventual acord în limba română, Marian Lupu a răspuns categoric că nu. „Nu aş fi semnat, pentru că ar fi fost contrar legislaţiei naţionale”, a spus Marian Lupu.

Declaraţia moldo-română, semnată la Bucureşti de către Ghimpu şi Băsescu, stabileşte atât cadrul privilegiat al relaţiilor bilaterale, cât şi extinderea şi aprofundarea cooperării pe următoarele dimensiuni ale procesului de integrare europeană: dimensiunea politică, dimensiunea economică şi dimensiunea culturală.