Sambata 6 noiembrie 2010, Asociaţia pentru Cultură a Românilor-Vlahilor din nordul Serbiei „Ariadnae Filum" organizeaza, în localitatea Doni Milanovaţ (Donji Milanovac), cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni,  Congresul al Românilor din Serbia.

Congresul Românilor de la Doni Milanovaţ va lua în dezbatere mai multe chestiuni, printre care cele care ţin de păstrarea şi folosirea limbii române în Timoc, Morava (sudul Dunării) şi în Banat (nordul Dunării), protejarea identităţii naţionale şi condamnarea utilizării abuzive a termenului „românizare" în cazul romanilor/vlahilor şi chestiuni privind desfăşurarea recensământului general al populaţiei Serbiei preconizat pentru anul 2011, concomitent cu cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Obiectivul discuţiilor care vor fi purtate la Congresul de la Doni Milanovaţ îl constituie identificarea unor soluţii pentru unificarea actiunilor romanilor din Voivodina si romanilor/vlahilor din Timoc .

Pe langa liderii comunitatilor romanesti din Voivodina si Timoc, printre invitaţi sunt oficiali din Romania (deputaţi, senatori, primari), slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române din Serbia, membri ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai partidelor politice din Voievodina şi Timoc, reprezentanţi ai autorităţilor sârbe, ai Consiliului Europei şi ai OSCE.

Preşedinte al Comitetului de organizare a Congresului Românilor din Serbia este dr. Predrag Balaşevici, Preşedinte al Partiei Democrate a Rumânilor din Sârbie, Preşedinte al Comitetului de Conducere al Federaţiei Românilor din Serbia şi membru al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia

Toate chestiunile care vor fi luate în dezbatere de delegaţii la Congresul Românilor din Serbia fac obiectul unor documente internaţionale, printre care Rezoluţia 1632 (2008) şi Recomandarea 1845 (2008) privind situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi cea a minorităţii etnice române din Serbia, documente adoptate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la 1 octombrie 2008. În termenii acestor două documente internaţionale, urmează ca Serbia „să suprime diferenţele regionale extistente în termenii garantării efective a drepturilor minorităţilor (în special în ceea ce priveşte folosirea limbilor minoritare în administraţie, învăţământul în limbile minoritare, libertatea religiei etc)".