Germania a convins România să semneze un tratat de frontieră cu Republica Moldova, amânat mult timp, folosind perspectiva aderării la spaţiul Schengen ca stimulent, comentează The Economist, în ediţia electronică de joi.
Noua diplomaţie tăcută a Germaniei ar putea anunţa o nouă eră în politica europeană. Germania este mai sceptică faţă de Rusia şi se concentrează mai mult pe vecinii săi. Un motiv pentru acest fapt îl constituie afacerile, având în vedere că schimburile cu Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria reprezintă aproape o zecime din comerţul extern al Germaniei.
Diplomaţia se schimbă şi ea. În perioada cancelarilor Gerhard Schroeder şi Helmut Kohl, Germania căuta să aibă relaţii strânse cu Rusia. Cu Angela Merkel la conducere, relaţiile sunt în continuare cordiale, dar Polonia a devenit mai importantă. Berlinul continuă să discute în privat cu Moscova, dar germanii argumentează că abordarea lor este pragmatică.
Ca răspuns la cererile Rusiei de a fi luată în serios, Germania a sugerat ca Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, să fie tratată ca un test. Problema acolo datează din 1992, când separatiştii susţinuţi de Rusia au preluat controlul Transnistriei, iar încăpăţânarea Kremlinului a blocat procesul de pace.
Însă presiunile Germaniei au produs deja rezultate, înlăturând vechile opinii conform cărora numai Statele Unite contează, scrie The Economist. O linie de cale ferată a fost redeschisă, iar legăturile telefonice directe ar putea urma.
În plus, folosind perspectiva aderării la spaţiul Schengen ca recompensă, germanii au convins România să semneze un tratat de frontieră cu Republica Moldova, amânat mult timp. Preşedintele Traian Băsescu şi alţi politicieni de la Bucureşti tratează uneori ţara vecină ca o provincie rătăcită, nu ca un stat, însă noile evoluţii vor elimina pericolul iredentist citat adesea de separatişti, apreciază publicaţia britanică.
Germania lucrează de asemenea la un acord între Grecia şi Macedonia, pe tema numelui acesteia din urmă, o altă problemă care a stat mult timp, fără rezultat, în mâinile americanilor, conchide The Economist.
Publicat de Iuliana Dumitraș, 19.11.2010
Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Vladimir Vitiuc a ascuns casele de ANI
Anatol Ursu, candidatul unionist pe circumscriptia Europa de Vest, intre viziune, realitate si solutii pentru diaspora
O cerere, semnată de 1,2 milioane de persoane, privind ReUnirea a fost depusă la parlamentele de la Chișinău și București
Dodon ațâță moldovenii contra moldovenilor. Creează un „Front național” împotriva unioniștilor
Decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție care pune punct în dosarul Mânzat
Eșec total pentru Dodon // A ajuns la Berlin și se va vedea cu …. nemții
Senator român: Parlamentul moldovean a refuzat o ședință solemnă în anul Centenarului
Igor Dodon vorbește despre cele mai mari pericole pentru securitatea țării: „Mișcarea unionistă trebuie oprită”
VIDEO/Iurie Leancă: Unirea României cu Moldova, o temă care prinde contur la Chișinău
LUCINSCHI EXPLICĂ DE CE FEL DE PREȘEDINTE ARE NEVOIE MOLDOVA
Curtea Constituțională îi arată lui Dodon cuiul în care poate să-și pună referendumul
DODON NU A PROMULGAT VOTUL MIXT