Poliţia de Frontieră română de la Ungheni (est), un punct de trecere între Republica Moldova şi România, afirmă că acolo este "frontiera externă a Uniunii Europene" şi "este bine securizată", declarându-se pregătită să adere la spaţiul Schengen, de călătorie fără paşaport.

"Aici suntem la frontiera externă a Uniunii Europene şi suntem convinşi că este bine securizată", afirmă poliţia.

Punctul de frontieră a apărut în mijlocul satului Ungheni, cu o populaţie de 1.000 de locuitori, pe calea ferată, nu departe de Prut, râul ce desparte, pe o lungime de 600 de kilometri, Republica Moldova de România, care a aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

"Anterior, controlam trenurile la 30 de kilometri de aici. Dar, pentru a răspunde cerinţelor Schengen, am construit acest punct de control", a declarat comandantul Poliţiei de Frontieră a judeţului Iaşi, Ştefan Alexa.

România a cheltuit peste un miliard de euro, dintre care 50 la sută sunt fonduri europene, pentru a "implementa normele Schengen".

Alături de biserica ortodoxă din Ungheni, care difuzează slujbele la megafon, cele circa 12 trenuri de marfă şi pasageri între Republica Moldova şi România sunt verificate de vameşi şi poliţişti.

Acest post de frontieră este echipat cu 28 de camere de supraveghere şi este împrejmuit de un gard lung de 800 de metri.
Graţie unui aparat de control mobil, poliţiştii verifică dacă pasagerii sunt supuşi vreunor interdicţii. Calculatoarele lor sunt conectate la Interpol sau la Sistemul Informatic Schengen (SIS).

Purtând numele unui oraş din Luxemburg, Schengen este un spaţiu în interiorul căruia aproximativ 400 de milioane de cetăţeni, din 25 de ţări europene, circulă fără paşapoarte.

Pentru a garanta securitatea şi a lupta contra imigraţiei ilegale, cooperarea între poliţişti şi autorităţile judiciare a fost consolidată, conform unor criterii stricte.

"Aici, noi îndeplinim condiţiile cerute de Schengen, lucru confirmat de rapoartele experţilor europeni", a subliniat Alexa.

Deşi Bucureştiul speră să adere în martie 2011, integrarea în Schengen a devenit un subiect fierbinte, după ce Franţa şi Germania au apreciat, la sfârşitul lui decembrie, că această dată este "prematură".

Parisul şi Berlinul vor să condiţioneze intrarea Bulgariei şi a României de "progrese ireversibile" în lupta contra corupţiei.

Dar Bucureştiul vrea să fie judecat cu aceleaşi criterii tehnice ca şi celelalte state care au aderat la Schengen, între care capacitatea sa de a securiza frontierele externe ale Uniunii.

Autorităţile române resping criticile Franţei asupra "fluxurilor care trec între Republica Moldova şi România", precizând că societatea EADS a furnizat sistemul de supraveghere a acestei zone.

Peste 150 de camere cu vedere termică permit scrutarea celei mai mici mişcări, inclusiv pe timpul nopţii, de-a lungul acestei frontiere.

Echipamentul de supraveghere şi acţiunea autorităţilor române la frontiera cu Republica Moldova sunt de un nivel bun, au declarat surse diplomatice.

Dar o aderare în martie 2011 pare să se depărteze, după ce un raport a arătat că Bulgaria nu îndeplineşte toate criteriile tehnice, o sursă diplomatică referindu-se, în plus, şi la câteva lucruri de reglat pentru România.

Parisul, Berlinul şi Haga vor, de asemenea, ca dincolo de criteriile tehnice să se înregistreze progrese generale contra corupţiei, pentru a evita scurgeri de date sensibile din sistemul Schengen.

"Suntem foarte atenţi la corupţie", a subliniat Fabian Bădilă, un purtător de cuvânt al Poliţiei de Frontieră. Astfel, sunt aplicate rotiri de personal în locuri sensibile, cum este controlul paşapoartelor, pentru a reduce riscul unor complicităţi.