Deputatul Tudor Pantiru propune modificarea si completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Presedintelui României si infiintarea unui departament care sa se ocupe de relatia cu R. Moldova in cadrul Administratiei Prezidentiale, transmite Romanian Global News.
"Realitatea istorica si politica a ultimilor douazeci de ani a scos la iveala imperativul unei relatii privilegiate cu statele în care se regasesc comunitati de români, în special cu Republica Moldova.... Un pilon important important al politicii externe românesti, pilon reprezentat de Presedintele României, având în spate o întreaga administratie, nu putea fi lipsit de un asemenea Departament", se arata in expunerea de motive. Intrebat de Romanian Global News daca nu ar fi potrivit ca un asemenea departament sa se numeasca "pentru relatia cu Republica Moldova si romanii de pretutindeni", avand atributii si pe celelalte spatii din afara frontierelor unde sunt romani, Tudor Pantiru a admis ca o asemenea amendare a proiectului ar fi necesara si potrivita.
EXPUNERE DE MOTIVE
privind modificarea si completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din
subordinea Presedintelui României
În conformitate cu art. 80 alin. (1) din Constitutia României, republicata,"Presedintele României reprezinta statul român si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.". În sistemul constitutional românesc, el este unul dintre cei doi sefi ai executivului. Ca sef al executivului, Presedintele României conduce activitatea unei autoritati publice centrale de specialitate, autonoma fata de Guvern.
Politica externa este o dimensiune a administratiei publice, Ministerul Afacerilor Externe ocupându-se de acest domeniu primordial.
Art. 91 al Legii Fundamentale consacra si Presedintelui României anumite atributii pe planul politicii externe, alaturi de art. 80 alin. (1). În virtutea acestor atributii, prin raportare la dispozitiile art. 80 alin. (1) din Constitutie,
Presedintele încheie, în numele României, tratate internationale, acrediteaza si recheama reprezentanti diplomatici ai României, aproba înfiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, acrediteaza reprezentantii diplomatici ai altor state în România. De asemenea, Presedintele României reprezinta statul roman la întrunirile internationale, putând lua decizii în cadrul întrunirilor internationale la care România este parte.
Reglementarea constitutionala a acestor atributii îi confera Presedintelui României facultatea decizionala în procesul administrativ si politic al relatiilor externe.
Efortul conjugat al Presedintelui României, al Parlamentului si al Guvernului, are menirea de a asigura credibilitatea statului român în exterior, întrucât vointa politico-juridica a unui stat nu poate exista fara vointa autoritatilor acestuia.
Pentru exercitarea de catre Presedintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constitutia României si alte legi, în special a prerogativelor ce tin de domeniul politicii externe, se organizeaza si functioneaza Administratia prezidentiala, institutie publica cu personalitate juridica, asa cum statueaza art.(1) al Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Presedintelui.
Un segment important în planul relatiilor externe este cel consacrat relatiilor cu statele în care se afla comunitati importante de români.
Potrivit art. 7, "Românii din strainatate", din Constitutia României, republicata,
"Statul sprijina întarirea legaturilor cu românii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statului ai carui cetateni sunt."
În aplicarea acestor prevederi constitutionale, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicata (Legea nr. 299/2007), prin care sunt detaliate drepturile speciale acordate românilor din afara granitelor si modul în care statul român întelege sa sprijine legaturile cu acestia. Prin acest act normativ, statul român a acordat un tratament preferential nationalilor din afara granitelor, cu sau fara cetatenie româna.
Realitatea istorica si politica a ultimilor douazeci de ani a scos la iveala imperativul unei relatii privilegiate cu statele în care se regasesc comunitati de români, în special cu Republica Moldova, stat cu o populatie majoritar româneasca.
Numeroasele initiative ale Guvernului României, ale Presedintelui României, ale Parlamentului si ale altor autoritati, fructificate pe plan economic, social si politic, o demonstreaza. România este principalul sustinator sau, mai bine zis, sustinatorul neconditionat al parcursului european si democratic al Republicii Moldova.
Prin prezenta propunere legislativa, am transpus structura organizatorica a administratiei prezidentiale, regasita astazi în Regulamentul de organizare si functionare a Administratiei prezidentiale, în cadrul art. 2 al Legii nr. 47/1994, completând firesc si obiectiv lista departamentelor cu cel pentru Relatia cu Republica Moldova. Un pilon important important al politicii externe românesti, pilon reprezentat de Presedintele României, având în spate o întreaga administratie, nu putea fi lipsit de un asemenea Departament.
Regulamentul de organizare si functionare a Administratiei prezidentiale reglementeaza pe larg departamentele si compartimentele acesteia. Faptul ca dispozitiile în cauza îsi au sediul în Regulamentul de organizare si functionare si nu în Legea nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Presedintelui, nu garanteaza stabilitatea acestora, existând posibilitatea ca, odata cu alegerea unui nou Presedinte, structura Administratiei prezidentiale, cuprinzând si Departamentul pentru Relatia cu Republica Moldova, sa se modifice.
În acest context, este necesara transpunerea dispozitiilor regulamentare privind structura Administratia Prezidentiala chiar în Legea nr. nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Presedintelui, în virtutea art. 61 alin (1) din Constitutie potrivit caruia "Parlamentul este [..] unica autoritate legiuitoare a tarii." si art. 74 alin. (1) teza I potrivit caruia "Initiativa legislativa apartine deputatilor".
Publicat de Alexandru Rîșneac, 12.05.2011
Vicepreședintele Parlamentului Republicii Moldova, Vladimir Vitiuc a ascuns casele de ANI
Anatol Ursu, candidatul unionist pe circumscriptia Europa de Vest, intre viziune, realitate si solutii pentru diaspora
O cerere, semnată de 1,2 milioane de persoane, privind ReUnirea a fost depusă la parlamentele de la Chișinău și București
Dodon ațâță moldovenii contra moldovenilor. Creează un „Front național” împotriva unioniștilor
Decizia irevocabilă a Curții Supreme de Justiție care pune punct în dosarul Mânzat
Eșec total pentru Dodon // A ajuns la Berlin și se va vedea cu …. nemții
Senator român: Parlamentul moldovean a refuzat o ședință solemnă în anul Centenarului
Igor Dodon vorbește despre cele mai mari pericole pentru securitatea țării: „Mișcarea unionistă trebuie oprită”
VIDEO/Iurie Leancă: Unirea României cu Moldova, o temă care prinde contur la Chișinău
LUCINSCHI EXPLICĂ DE CE FEL DE PREȘEDINTE ARE NEVOIE MOLDOVA
Curtea Constituțională îi arată lui Dodon cuiul în care poate să-și pună referendumul
DODON NU A PROMULGAT VOTUL MIXT