În ulti­mul an, la con­du­ce­rea peni­ten­ci­a­re­lor din R. Mol­dova au fost pro­mo­vaţi şefi noi. Unii din­tre ei au ajuns în fun­cţii de con­du­cere, deşi nu au acti­vat ante­rior în dome­niu, fiind anga­jaţi după ce au fost demişi sau au ple­cat bene­vol din poli­ţie. Unii şefi de peni­ten­ci­are au fost numiţi în fun­cţii de con­du­cere, deşi nici măcar nu cunosc limba română, scrie zdg.md.

Odată cu schim­ba­rea şefiei Depar­ta­men­tu­lui Insti­tu­ţii Peni­ten­ci­are (DIP) şi a Minis­te­ru­lui Jus­ti­ţiei (MJ), aproape în toate peni­ten­ci­a­rele din R. Mol­dova au fost schim­baţi şefii. În cazul noi­lor numiţi, a fost încăl­cată fla­grant legi­sla­ţia, or, cei mai mulţi din­tre ei nu cores­pund vâr­stei şi nici nu cunosc limba română. Majo­ri­ta­tea vin din poli­ţie, iar câţiva au ajuns şefi de peni­ten­ci­are după ce, ante­rior, fuse­seră demişi.

Din poliţie, la şefia unui penitenciar

Dmi­tri Ara­badji a fost numit, în noiem­brie 2015, şef al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr.1 din Tara­clia, ime­diat după ce a fost anga­jat în sis­te­mul peni­ten­ciar. Fără să fi mun­cit în dome­niu, Ara­badji a fost insta­lat şef după ce, în baza unui ordin al minis­tru­lui Jus­ti­ţiei din 2 noiem­brie 2015, a fost anga­jat în sis­tem, fiindu-i pre­lun­git gra­dul spe­cial de colo­nel de jus­ti­ţie şi ter­me­nul de aflare în ser­vi­ciu peste limita de vâr­stă, până în ianu­a­rie 2019. Doar că, afirmă anga­jaţi din sis­tem care fac tri­mi­tere la lege, ordi­nul de numire a lui Ara­badji în fun­cţie con­tra­vine legi­sla­ţiei, care spune clar: anga­ja­rea în sis­te­mul peni­ten­ciar poate avea loc până la atin­ge­rea de către cetă­ţean a vâr­stei de 50 de ani, în cazul în care acesta este maior sau colo­nel în jus­ti­ţie. Legea per­mite ca acest ter­men să fie pre­lun­git doar în cazul per­soa­ne­lor care acti­vau în sis­tem. Ara­badji a venit, având 56 de ani, din afara sis­te­mu­lui peni­ten­ciar. Mai exact, din poli­ţie, acolo unde a fost demis de două ori. Prima dată, în 2002. Ini­ţial, a fost sus­pen­dat din fun­cţie în legă­tură cu efec­tu­a­rea unei anchete de ser­vi­ciu pe o peri­oadă nede­ter­mi­nată, în urma unei plân­geri care viza încăl­cări în acti­vi­tate. În octom­brie 2002, Ara­badji era dat afară din orga­nele de Interne. A reve­nit ulte­rior, deţinând, în peri­oada 2011-2013, fun­cţia de şef al Dire­cţiei Afa­ce­ri­lor Interne a Găgă­u­ziei, pen­tru ca, în decem­brie 2013, să fie iarăşi dis­po­ni­bi­li­zat din sis­tem. Ara­badji nu a fost de acord cu deci­zia, ast­fel că, până în iulie 2014, s-a jude­cat cu MAI, cerând să fie res­ta­bi­lit. Atunci însă, Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie i-a res­pins recur­sul.

Oameni din sis­tem susţin că Dmi­tri Ara­badji a fost numit în fun­cţia de şef al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr.1 din Tara­clia deşi nici măcar nu cunoa­şte limba română. Am încer­cat şi noi să pur­tăm o dis­cu­ţie, în română, cu Ara­badji. Acesta ne-a răs­puns cu „buna ziua, zdra­s­vu­ite”, iar ulte­rior ne-a zis că ne ascultă, la fel în limba rusă. După ce ne-am pre­zen­tat, Ara­badji, cel mai pro­ba­bil pen­tru că nu înţe­le­gea ce spu­nem, a pasat recep­to­rul unui coleg, care a vor­bit în română, spunându-ne că şeful său este ocu­pat. El ne-a zis că şeful său ar cunoa­şte limba de stat, dar că deta­lii des­pre numi­rea lui în fun­cţie ne poate oferi doar Depar­ta­men­tul Insti­tu­ţii Peni­ten­ci­are (DIP).

„

„Nu înţeleg până la urmă în limba… moldovenească”

În con­di­ţii simi­lare a ajuns în fun­cţia de şef adjunct al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 1 din Tara­clia şi Dmi­tri Russu, anga­jat în sis­tem odată cu numi­rea în fun­cţie, la 58 de ani, fapt ce con­tra­vine legii cu pri­vire la sis­te­mul peni­ten­ciar. Ca şi în cazul şefu­lui său, Russu ajunge în sis­te­mul peni­ten­ciar după ce, în 2002 şi, res­pec­tiv, în 2012, a fost dat afară din orga­nele MAI. Nici Dmi­tri Russu nu cunoa­şte limba română, fapt con­fir­mat de cole­gii săi de la Peni­ten­ci­a­rul nr. 1.

Ivan Şiş­cov

În mar­tie 2016, la con­du­ce­rea Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 5 din Cahul, tot printr-un ordin al minis­tru­lui Jus­ti­ţiei, a fost numit Ivan Şiş­cov. La fel ca şi cole­gii săi din Tara­clia, Şiş­cov a fost înves­tit în fun­cţia de şef deşi nu acti­vase ante­rior în acest dome­niu. Şi el vine din poli­ţie, ultima fun­cţie deţi­nută fiind cea de şef al Inspec­to­ra­tu­lui de Poli­ţie (IP) Tara­clia. Şiş­cov îşi înce­pea acti­vi­ta­tea în orga­nele MAI încă în 1991, în cali­tate de poliţist-şofer al ser­vi­ci­u­lui de pază al Secţiei pază de stat din Ceadîr-Lunga. Acesta a acti­vat toată cariera în Tara­clia şi, nici el, nu cunoa­şte limba română. I-am tele­fo­nat, adresându-ne în limba română. Deşi ne-a zis „buna ziua”, la scurt timp, Şiş­cov ne-a rugat să vor­bit ruseşte. L-am între­bat dacă înţe­lege româna, obli­ga­to­rie pen­tru a fi desem­nat în cali­tate de şef al unui peni­ten­ciar. „Nu înţe­leg până la urmă în limba… mol­do­ve­nească. Ar fi tre­buit s-o cunosc, dar o învăţ.

Ser­giu Jiz­dan

Am avut cur­suri şi acum, la fel, o învăţ. Înţe­leg, dar nu până la urmă”, ne-a zis Şiş­cov, în limba rusă. În aceste con­di­ţii, acesta a acti­vat în poli­ţie timp de 25 de ani. După ce l-am între­bat ceva în limba română, însă, şeful Peni­ten­ci­a­ru­lui din Cahul s-a blo­cat, neş­ti­ind ce să ne răs­pundă.

Vărul ministrului de Interne, şef de penitenciar

De fapt, în ulti­mul an, în mai toate peni­ten­ci­a­rele au fost insta­laţi şefi noi. Ast­fel, în fun­cţia de şef al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 16 Prun­cul a fost numit Ser­giu Jiz­dan, veri­şo­rul actu­a­lu­lui minis­tru de Interne, Ale­xan­dru Jiz­dan, tot el, fost direc­tor adjunct al Ser­vi­ci­u­lui de Infor­ma­ţii şi Secu­ri­tate. Ser­giu Jiz­dan a fost, până la numi­rea în sis­te­mul peni­ten­ciar, anga­jat al poli­ţiei eco­no­mice.

Igor Juvală

Igor Juvală, şeful Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 13 din Chi­şi­nău, şi el proas­păt numit, este fost comi­sar adjunct al IP Cău­şeni. Şi Valeri Sta­rîi, fost şef al aces­tui peni­ten­ciar până la finele anu­lui tre­cut, trans­fe­rat recent în fun­cţia de şef al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 11 din Bălţi, vine din poli­ţie, fiind ante­rior şef adjunct al IP Bălţi. Şi Ion Cer­chez, numit şef al Peni­ten­ci­a­ru­lui nr. 17 din Rezina la înce­put de 2015, nu a acti­vat vreo zi în sis­te­mul peni­ten­ciar, până a fi desem­nat în cali­tate de şef, venind şi el din MAI. La Peni­ten­ci­a­rul nr. 9, Prun­cul, şef a fost desem­nat Valen­tin Cor­lă­teanu, fost direc­tor adjunct al DIP, dar şi fost şef adjunct al Inspec­to­ra­tu­lui Naţio­nal de Inves­ti­ga­ţii din cadrul Inspec­to­ra­tu­lui Gene­ral al Poli­ţiei. În ulti­mul an, inclu­siv în cadrul DIP, au fost aduşi mai mulţi foşti anga­jaţi în orga­nele MAI.

Igor Guja, care din 31 mar­tie 2016 a fost abi­li­tat printr-un ordin al minis­tru­lui Jus­ti­ţiei să exer­cite fun­cţia de direc­tor al DIP, a ţinut să pre­ci­zeze că toate numi­rile în fun­cţii au fost făcute până la pro­mo­va­rea sa. „Per­so­nal nu am numit niciun şef de peni­ten­ciar. Nu aş putea să vă răs­pund la între­ba­rea des­pre numiri. Nu ar fi corect. Ştiu că mulţi din­tre cei numiţi sunt foşti poli­ţi­şti. Pot să vă spun că, de când sunt eu la con­du­cere, sunt pro­mo­vaţi oameni din rân­dul sis­te­mu­lui peni­ten­ciar. Des­pre ce a fost, nu pot da apre­ci­eri. Pot spune însă că munca unui şef de peni­ten­ciar este spe­ci­fică şi poli­ţiei”, zice acesta. Cât des­pre cei doi şefi de peni­ten­ciar care au fost anga­jaţi deşi nu cunosc limba română, Guja susţine că aceş­tia pri­mesc indi­ca­ţi­ile în limba română. „Eu cu ei nu vor­besc în rusă. Le dau indi­ca­ţi­ile în română. Încerc să fiu trans­pa­rent cu toţi”, pre­ci­zează Igor Guja.