Morțile suspecte din „dosarul miliardului”
150db1e49db0f9cf900b128f6a35f9c2.jpg

Pe par­cur­sul lunii noiem­brie 2014, peste 13 mili­arde de lei au fost scoși de la Banca de Eco­no­mii (BEM), Banca Soci­ală (BS) și Uni­bank și trans­fe­rați pe con­turi din stră­i­nă­tate. Pe 27 noiem­brie 2014, o mașină plină cu acte de la cele trei bănci este furată și incen­di­ată. La 9 decem­brie este găsit mort, în gara­jul din cur­tea casei sale, Ion But­ma­lai, fost depu­tat și secre­tar al Comi­siei par­la­men­tare pen­tru secu­ri­tate națio­nală. Peste mai puțin de două luni, la 25 ianu­a­rie 2015, Mihai Bolo­gan, șef de sec­ție la Banca Națio­nală (BNM) și mem­bru al Comi­siei secrete pri­vind anche­ta­rea dis­pa­ri­ției mili­ar­du­lui, este găsit into­xi­cat cu mono­xid de car­bon în pro­priul apar­ta­ment, iar la 14 febru­a­rie 2015, un anga­jat al BEM se sinu­cide împușcându-se cu arma pe care o deți­nea legal, scrie Ziarul de gardă.

Subiec­tul dece­se­lor sus­pecte de după „fur­tul mili­ar­du­lui” a reve­nit, în aceste zile, în actu­a­li­tate după ce Mihail Gofman, fost șef adjunct al Depar­ta­ma­ne­tu­lui spă­lă­rii bani­lor din cadrul Cen­tru­lui Națio­nal Anti­co­rup­ție (CNA), a făcut mai multe dez­vă­lu­iri în acest sens în cadrul unei emi­siuni tele­vi­zate de la TV7. Gofman a lăsat să se înțe­leagă că mai multe per­soane care deți­neau infor­ma­ții des­pre dis­pa­ri­ția bani­lor ar fi fost supuse inti­mi­dă­ri­lor și pre­siu­ni­lor, iar unii din­tre ei chiar au sfâr­șit tra­gic.

„Aveam suspiciuni mari că cele trei decese nu au fost întâmplătoare”

Prin­tre numele ros­tite în cadrul emi­siu­nii s-au regă­sit cel al fos­tu­lui depu­tat Ion But­ma­lai, al unui fost anga­jat al BEM, dar și al lui Mihai Bolo­gan, fost șef de sec­ție în cadrul BNM. Des­pre acesta din urmă Gofman spune că ar fi fost mem­brul unei comi­sii secrete de anchetă a dis­pa­ri­ției mili­ar­du­lui din care făceau parte și spe­cia­liști din alte struc­turi ale sta­tu­lui pre­cum CNA, SIS, ME, MF, MAI sau MJ.

După decla­ra­ți­ile lui Gofman și Ser­giu Sagai­dac, fos­tul şef al Secţiei pre­ve­ni­rea spă­lă­rii bani­lor şi moni­to­ri­za­rea tranza­cţi­i­lor în cadrul Băn­cii Soci­ale, a publi­cat un mesaj în care vor­bește des­pre miș­că­rile dubi­oase de la Banca Soci­ală din a doua jumă­tate a anu­lui 2014, dar și des­pre inti­mi­dă­rile la care a fost supus ime­diat după ce şi-a dat demi­sia. Sagai­dac face refe­rire și la dece­sele des­pre care relata Gofman. Fos­tul anga­jat al Băn­cii Soci­ale spune că avea sus­pi­ciuni mari că cele trei decese nu au fost întâm­plă­toare, ca urmare a unor inci­dente banale sau sinu­ci­deri.

Ante­rior, și Renato Usa­tîi, pri­mar de Bălți, lider al for­ma­țiu­nii „Par­ti­dul Nos­tru”, anunța că a intrat în pose­sia mai mul­tor docu­mente, inclu­siv cores­pon­dență secretă, în care se vor­bea des­pre fur­tul mili­ar­du­lui și per­soa­nele care ar fi avut de sufe­rit în con­se­cință. „Aici este scris că, la 26.01.2015, fami­lia lui Mihai Bolo­gan, șeful Direc­ției mana­ge­ment și secu­ri­ta­tea infor­ma­țio­nală din cadrul Băn­cii Națio­nale a Mol­do­vei, a fost găsită into­xi­cată cu mono­xid de car­bon în pro­pria casă situ­ată pe strada Stu­den­ți­lor. El era din comi­sia pri­vind elu­ci­da­rea fur­tu­lui mili­ar­du­lui. Un alt exem­plu de acest fel se referă la șofe­rul unei autos­pe­ci­ale de la BEM. Aici scrie că șofe­rul, căruia i-a fost furată în noiem­brie 2014 mașina blin­dată des­ti­nată pen­tru trans­por­ta­rea arhi­vei celor trei bănci, Banca de Eco­no­mii, Banca Soci­ală și Uni­bank, s-a sinu­cis cu pis­to­lul pro­priu pe data de 14 febru­a­rie 2015. Au murit în con­di­ții sus­pecte”, spu­nea Usa­tîi la mij­lo­cul lunii apri­lie, curent.

Șef de direcție de la BNM, intoxicat cu monoxid de carbon

Potri­vit lui Gofman, Mihai Bolo­gan, spe­cia­list în dome­niul teh­no­lo­gi­i­lor infor­ma­țio­nale, era șeful unei sec­ții din cadrul BNM și, tot­o­dată, mem­bru al comi­siei secrete pri­vind anche­ta­rea dis­pa­ri­ției mili­ar­du­lui. „Era șeful direc­ției gene­rale IT și veri­fi­ca­rea tranzac­ți­i­lor finan­ci­are inter­de­pen­dente unei afa­ceri. Cine cunoaște sis­te­mul de com­ba­tere și pre­ve­nire a spă­lă­rii bani­lor știe că per­soana în cauză ime­diat iden­ti­fica tranzac­ții sus­pecte sau legă­turi în cazul unor afa­ceri dubi­oase”, spu­nea Gofman des­pre Bolo­gan.

În noap­tea de 25 spre 26 ianu­a­rie 2015, Mihai Bolo­gan, de 31 de ani, a murit în pro­priul apar­ta­ment, into­xi­cat cu mono­xid de car­bon. Soția și fiica, în vâr­stă de 3 ani, au ajuns în comă la spi­tal, dar ulte­rior și-au reve­nit. Deși presa a rela­tat pe larg des­pre acest inci­dent, la acel moment, nu se cunoș­tea că vic­tima deți­nea o func­ție impor­tantă la BNM și că era mem­brul ace­lei comi­sii secrete.

A doua zi după tra­ge­die, la 26 ianu­a­rie 2015, pe acest caz a fost des­chis un dosar penal. Aflat ini­țial în ges­tiu­nea pro­cu­ro­rei Alina Nico­laev, de la Pro­cu­ra­tura sec­to­ru­lui Râș­cani, dosa­rul a tre­cut apoi la pro­cu­rora Daniela Bui­no­vschi, iar recent, după ple­ca­rea aces­teia în con­ce­diu de mater­ni­tate, dosa­rul a ajuns pe masa unui al tre­i­lea pro­cu­ror. Daniela Bui­no­vschi ne-a spus că este por­nită urmă­ri­rea penală în legă­tură cu încăl­ca­rea regu­li­lor în con­struc­ții care au dus la dece­sul per­soa­nei, iar ofi­țe­rul de urmă­rire penală care se ocupă de acest caz ne-a decla­rat că este pre­ma­tur de a spune care au fost cau­zele exacte ale into­xi­că­rii și că va fi numită o comi­sie de exper­ții care va sta­bili cine se face vino­vat de defec­țiu­nile apă­rute la uti­la­jele ener­ge­tice și, prin urmare, de scur­ge­rea de mono­xid. Dosa­rul se află în pre­zent la pro­cu­ra­tură.

Angajat BEM – suicid în propriul apartament

BEM Banca de Economii

În noiem­brie 2014, o mașină ce apar­ți­nea agen­ției de pază „Kla­s­sika Force”, plină cu docu­mente de la BEM, BS și Uni­bank a fost furată și incen­di­ată. Toate actele des­pre trans­fe­ruri și cre­dite au fost dis­truse

Un alt deces sus­pect, sur­ve­nit în peri­oada ime­diat urmă­toare „dis­pa­ri­ției mili­ar­du­lui”, a avut loc la 14 febru­a­rie 2015, la Hân­cești. Presa locală a scris atunci că, potri­vit decla­ra­ți­i­lor soției, băr­ba­tul, de 60 de ani, anga­jat al BEM, a venit acasă de la ser­vi­ciu în jurul orei 12:00, a luat pis­to­lul de model Maka­rov, pe care îl deţi­nea legal, şi s-ar fi împu­ş­cat în cap, dece­dând pe loc.

După cum afirma, acum două luni, pri­ma­rul de Bălți, Renato Usa­tîi, băr­ba­tul care s-a sinu­cis era toc­mai per­soana care, în noiem­brie 2014, trans­porta actele de la cele trei bănci în mașina furată și incen­di­ată.

Potri­vit infor­ma­ți­i­lor din Rapor­tul Kroll, întoc­mit ca urmare a inves­ti­ga­ți­i­lor fra­u­de­lor ban­care din R. Mol­dova, pe 26 noiem­brie 2014, după un ordin al con­du­ce­rii BEM, o serie de docu­mente tre­bu­iau să fie trans­por­tate la o arhivă a Uni­bank din Hân­cești. Actele, în ori­gi­nal, con­ți­neau date des­pre cre­dite și trans­fe­ruri de bani. Aces­tea erau împa­che­tate în 12 saci și încăr­cate într-o mașină ce apar­ți­nea „Kla­s­sika Force” – firmă de pază afi­li­ată lui Ilan Șor, pre­șe­din­tele de atunci al BEM.

A doua zi, pe 27 noiem­brie 2014, „Kla­s­sika Force” i-a infor­mat pe repre­zen­tan­ții BEM că mașina a fost furată, după care incen­di­ată cu tot cu docu­mente. În raport se mai spune că este sus­pect cum un număr atât de mare de acte erau sto­cate până atunci la sediul cen­tral al BEM și nici­o­dată nu s-a ini­țiat un pro­ces de trans­por­tare a lor spre arhivă. De ase­me­nea, nu este clar de ce pen­tru trans­por­ta­rea docu­men­te­lor a fost uti­li­zată o mașină a unei com­pa­nii terțe din moment ce BEM dis­pu­nea de sufi­ciente mij­loace pro­prii de trans­fer a docu­men­te­lor.

Am încer­cat să aflăm dacă anga­ja­tul BEM care s-a sinu­cis și per­soana care se ocupa de trans­por­tul docu­men­te­lor este una și ace­eași, și dacă oame­nii legii au sta­bi­lit moti­vele care l-au deter­mi­nat pe băr­bat să se împuște. Repre­zen­tan­ții Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale ne-au direc­țio­nat către pro­cu­ro­rul raio­nu­lui Hân­cești, Remus Moroz. Acesta, însă, după cum avea să ni se comu­nice ulte­rior din anti­ca­mera Pro­cu­ra­tu­rii Hân­cești, se află în con­ce­diu și, pe tot par­cur­sul zilei de mier­curi, avea tele­fo­nul mobil de ser­vi­ciu închis. Tot­o­dată, Ale­xan­dru Mus­teață, res­pon­sa­bil de evi­dența dosa­re­lor în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Hân­cești, a refu­zat să ne ofere date des­pre acest caz, soli­ci­tând îna­in­ta­rea unei cereri de infor­ma­ție în formă scrisă.

Moartea „clasată” a deputatului Butmalai

465x0_658x0_butmalai

Fos­tul depu­tat Ion But­ma­lai a fost găsit împuș­cat în piept în gara­jul din cur­tea casei sale

La 9 decem­brie 2014, fos­tul depu­tat liberal-democrat și secre­tar al Comi­siei par­la­men­tare secu­ri­tate naţio­nală, apă­rare şi ordine publică, Ion But­ma­lai, a fost găsit fără suflare în gara­jul din cur­tea locu­inţei sale din Cahul. Ală­turi de cor­pul neîn­su­fleţit al aces­tuia a fost des­co­pe­rit un pis­tol deţi­nut legal de fos­tul depu­tat. Pro­cu­ra­tura a des­chis atunci un dosar penal pen­tru omor, dar nu a exclus nici ver­siu­nea unui sui­cid. După 11 luni de anchetă, la 27 octom­brie 2015, Pro­cu­ra­tura Cahul a emis o ordo­nanţă de cla­sare a dosa­ru­lui ini­țiat pe fap­tul morţii lui But­ma­lai. Ast­fel, urmă­ri­rea penală în cazul mor­ții fos­tu­lui depu­tat liberal-democrat a înce­tat, con­clu­zia fiind că Ion But­ma­lai s-a sinu­cis.

În ace­eași emi­siune tele­vi­zată de la TV7, fos­tul anga­jat al CNA, Mihail Gofman, spu­nea des­pre Ion But­ma­lai că „deți­nea infor­ma­ții din prima sursă refe­ri­tor la ceea ce se petrece în sis­te­mul ban­car și nu numai”.

După dece­sul fos­tu­lui depu­tat, avo­cata fami­liei But­ma­lai, Ana Ursachi, a sus­ți­nut în per­ma­nență că acesta nu s-ar fi sinu­cis, ci a fost omorât, deo­a­rece inten­ționa să sus­țină o con­fe­rință de presă în care urma să facă publice mai multe infor­ma­ții, inclu­siv des­pre fur­tu­rile din sis­te­mul ban­car, ce-i vizau pe mai mulți oameni poli­tici impor­tanți de la noi.

În acti­vi­ta­tea sa de depu­tat, Ion But­ma­lai s-a remar­cat prin decla­ra­ții și luări de ati­tu­dine în mai multe cazuri de rezo­nanță pre­cum vână­toa­rea din Pădu­rea Domnească, moni­to­ri­za­rea de către Inter­pol a lui Vlad Pla­ho­t­niuc sau ata­cu­rile rai­der asu­pra băn­ci­lor şi com­pa­ni­i­lor din R. Mol­dova.