Formaţiunea care va bloca alegerea şefului statului poate ajunge în afara legii
Interviu / Reportaj • Jurnal.md @ www.jurnal.md
Cele cinci formaţiuni politice care acced în Parlament după alegerile din 29 iulie – PCRM, PLDM, PL, PDM şi AMN – sunt obligate să discute şi să găsească soluţii pentru a desemna şeful statului. Acesta, la rândul lui, va propune candidatura primului ministru după ce va consulta formaţiunile parlamentare, a declarat pentru Info-Prim Neo profesorul universitar, doctorul în drept şi unul din autorii Constituţiei R. Moldova, Boris Negru.

Până la 5 aprilie 2010 nu mai există posibilitatea dizolvării Parlamentului, fiindcă în Constituţie este clar stipulat că alegeri anticipate pot fi desfăşurate o singulară dată în an, iar punctul de pornire al acestei perioade este ziua constituirii Parlamentului care a fost dizolvat, deci – 5 aprilie 2009, a precizat Boris Negru.

Dreptul de a bloca votarea preşedintelui a fost deja folosită în acest an de cele trei partide liberale – PL, PLDM şi AMN, iar această blocare a dus la dizolvarea Parlamentului. „Învingătorii, care aşteptăm să creeze o alianţă democratică, trebuie să discute cu PCRM şi să caute soluţii pentru a nu crea o criză de proporţii”, a menţionat specialistul în drept constituţional.

În situaţia creată niciuna din formaţiunile parlamentare nu are numărul suficient de voturi pentru a propune şi a vota de una singură candidatura şefului statului. Or, fără acesta nu poate fi desemnat nici prim-ministrul, astfel că sunt absolut necesare negocierile şi discuţiile.

Boris Negru spune că Parlamentul va fi obligat să aleagă preşedintele R. Moldova, având posibilitatea să propună la această funcţie inclusiv o persoană din afara partidelor, dar cu autoritate la cetăţeni. În caz contrar, Curtea Constituţională ar putea declara în afara legii formaţiunea care blochează acest proces.

Cele patru formaţiuni democratice vor avea în Parlament 53 de mandate, ceea ce constituie majoritatea. Negru afirmă că, în cazul în care ele vor constitui o alianţă democratică, aceasta va fi în stare să constituie Guvernul. Următorul pas important pe care trebuie să-l facă urgent majoritatea parlamentară este separarea puterii în stat. Negru spune că nu este normal când „o putere pune condiţii altei puteri”, exemplificând prin faptul că preşedintele ţării se amestecă în puterea legislativă, numind judecătorii sau neacceptând candidaturile propuse de Consiliul Superior al Magistraturii.

Referindu-se la legalitatea funcţiei pe care o deţine Vladimir Voronin, Negru afirmă că acesta nu mai este preşedinte de ţară de la 8 aprilie curent. Mandatul şefului statului, potrivit legii supreme, este exact de 4 ani, nicio zi mai mult. Doar în caz de război sau catastrofă, mandatul preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică, spune Negru, convins de faptul că poziţia demonstrată de consilierii lui Voronin l-au pus sub incidenţa Codului penal.

31.07.2009