Mitropolia Basarabiei cu îngrijorare a luat cunoştinţă de intenţia aşa-numitor minorităţi sexuale de a organiza, la 2 mai, în centrul Chişinăului, manifestări publice. Organizarea unor asemenea parade în capitala unei ţări cu o populaţie majoritar creştin-ortodoxă reprezintă o sfidare în mod obraznic a cetăţenilor ei, formaţi şi educaţi într-o cultură creştină cu o vechime de două milenii.

Este o ruşine pentru o ţară creştină ca viaţa sexuală deviată a unui grup neînsemnat de persoane, care conform învăţăturii Scripturii reprezintă un păcat, să fie transformată într-un subiect de propagandă şi demonstraţie publică prin centrul capitalei.

Amintim că Sfânta Scriptură condamnă relaţiile dintre persoanele de acelaşi sex, numindu-le „spurcăciune" în faţa lui Dumnezeu (Levitic 18, 22). Cazul celor două cetăţi Sodoma şi Gomora, care au fost nimicite din cauza înmulţirii acestei nelegiuiri (Facere 19, 4-28), trebuie să servească o lecţie pentru împătimiţii de această fărădelege. Şi Sfântul Apostol Pavel, în Epistola către Romani, condamnă aceste legături şi avertizează persoanele care se dedau la asemenea practici că îşi vor lua „răsplata cuvenită rătăcirii lor" (Rom. 1, 26-27), iar în Epistola I către Corinteni spune clar că aceste persoane nu vor moşteni Împărăţia Cerurilor (I Cor. 6, 9).

Păcatul tulbură ordinea firii celui păcătos, îi perverteşte simţurile şi-l face să piardă deosebirea dintre bine şi rău, păcat şi virtute, normal şi anormal, legal şi ilegal, firesc şi nefiresc. Numai aşa putem explica dorinţa imensă şi nesăbuită a acestor grupuri de a-şi afişa viaţa lor privată păcătoasă în public.

Pe de altă parte este de înţeles ca asemenea manifestări agresive şi neruşinate să trezească şi reacţii de repulsie din partea majorităţii creştine, pentru care comportamentul acestora este o sfidare a bunului-simţ şi reprezintă un atac la adresa familiei şi o ameninţare pentru temelia morală a societăţii. Dar faptul că acţiunile acestor minorităţi au un impact negativ asupra educaţiei tinerei generaţii, asupra familiei şi a moralei publice nu poate fi tăgăduit de nimeni.

Reieşind din cele expuse mai sus, facem apel la factorii de decizie să trateze cu maximă responsabilitate situaţia creată, să ţină cont de părerea majorităţii populaţiei, cu votul cărora au obţinut funcţiile de conducere, să se manifeste ca apărători ai moralei publice şi să nu permită acţiuni care propagă imoralitatea şi reprezintă o ameninţare la adresa sănătăţii societăţii.

Slujitorii altarelor vor utiliza toate mijloacele şi vor fructifica fiecare ocazie pentru a preveni răspândirea acestui păcat strigător la cer.

În aceste condiţii este nevoie de solidarizarea tuturor forţelor sănătoase ale societăţii întru apărarea copiilor noştri, a familiei şi a moralei publice. Este de datoria fiecărui creştin să spună un „NU" hotărât răspândirii acestor practici murdare şi pierzătoare de suflet.