În toate fostele republici sovietice, afară de Belarus şi, parţial, Armenia, predarea trecutului istoric comun cu Rusia se face pe concepţia ocupaţiei ruse şi a luptei seculare pentru eliberarea naţională.

După cum transmite INFOTAG cu referire la portalul analitic al spaţiului postsovietic "Materic" (Continentul), la această concluzie a ajuns vicedirectorul Institutului ţărilor CSI, Igor Şişkin, comentând rezultatele analizei a 187 de manuale de istorie din 12 foste republici sovietice.

Autorul susţine că rescrierea istoriei s-a referit în aceeaşi măsură şi la Marele Război pentru Apărarea Patriei, menționând în deosebi falsificarea istoriei în Moldova, în ţările Baltice, Georgia şi Ucraina.

În opinia cercetătorului, în Moldova se duce o luptă pentru linia strategică de dezvoltare a ţării între două forţe principale: între moldovocentrişti (independenţa şi de Moscova, şi de Bucureşti) şi românocentrişti (independenţa de Rusia pentru unirea cu România). Astfel, există şi două variante de rescriere a istoriei.

Potrivit primei versiuni, în istoria postsovietică URSS poartă numai o parte din vină, pentru declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial şi folosesc termenul "Marele Război pentru Apărarea Patriei". În a doua versiune, în "istoria românilor" nu doar că nu există acest concept, dar practic nici nu există Victoria.

Autorul şi colegii căi consideră că falsificarea istoriei despre Marele Război pentru Apărarea Patriei în manuale "nu este o boală a creşterii noilor sisteme de învățământ şi nici vreo greşeală sau voinţă rea a cuiva, ci o consecinţă legală a prăbuşirii URSS, orientată de către elitele naţionale spre edificarea nu doar a unor state independente, ci a unor state independente de Rusia".

Potrivit prognozelor savanţilor, cu anii, la menţinerea vectorului centrifug, tendinţele negative în rescrierea istoriei vor creşte şi mai mult şi vor otrăvi într-o măsură mai mare relaţiile Rusiei cu popoarele vecine.